Duhul Sfânt: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(iconografie)
Linia 95: Linia 95:
  
 
- [[blândeţea|blândeţe]] şi linişte (1Pet3.4)
 
- [[blândeţea|blândeţe]] şi linişte (1Pet3.4)
 +
 +
==Iconografie==
 +
[[Image:Rublev Trinity.jpg|thumb|right|150px| Icoana Sfintei Treimi zugrăvită de [[Andrei Rubliov]] ]]
 +
Tradiţia iconografică ortodoxă cunoaşte mai multe reprezentări ale Duhului Sfânt. Astfel, în icoana [[Teofania|Botezului Domnului]], El este zugrăvit în chip de porumbel, potrivit textului evanghelic ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=1 1, 32]). Mai este reprezentat astfel şi în icoanele Sfintei Treimi inspirate din tradiţia catolică (dar nu în întregime conforme învăţăturii ortodoxe, potrivit căreia Dumnezeu-Tatăl, care ni S-a făcut cunoscut doar prin Fiul întrupat) , în care sunt reprezentate toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi în slava Cerului.
 +
 +
O altă reprezentare cunoscută a lucrării Duhului Sfânt în lume o găsim în [[Icoana Pogorârii Duhului Sfânt]], când Acesta este zugrăvit sub chipul unor limbi de foc care stau deasupra Apostolilor adunaţi.
 +
 +
O prefigurare a Sfintei Treimi apare în icoana „Ospitalităţii lui Avraam”, când Dumnezeu i Se arată lui Avraam la stejarul Mamvri ca un bătrân însoţit de doi îngeri. Această icoană a fost transformată în icoana Sfintei Treimi de [[Andrei Rubliov]].
 +
  
 
==A se vedea şi==
 
==A se vedea şi==
Linia 115: Linia 124:
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997
+
''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997
 
 
Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului , Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, 125-142, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
 
  
Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 519, la articolul ,,Treime" Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
+
Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului , Feleacului şi Clujului- ''Învăţătură de credinţă ortodoxă'', 125-142, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  
 +
Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', p. 519, la articolul ,,Treime" Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
  
 +
[[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', trad. rom. a editurii Sophia, Bucureşti, 2000.
  
 
[[Categorie:Teologie]]
 
[[Categorie:Teologie]]

Versiunea de la data 8 noiembrie 2011 19:05

Icoana Cincizecimii - Pogorârea Duhului Sfânt.

Duhul Sfânt este a treia Persoană din Sfânta Treime, alături de Dumnezeu Tatăl şi de Iisus Hristos (Dumnezeu Fiul). El este ,,alt Mângâietor" (alături de Mângâietorul Iisus), este ,,Duhul Adevărului", este ,,de viaţă-făcătorul". Duhul Sfânt s-a pogorât peste Iisus la botezul Său, este prezent în cadrul tainei botezului, a grăit prin prooroci şi s-a pogorât peste apostoli la Cincizecime. Roadele sale pentru toţi oamenii sunt viaţa, mângâierea, adevărul, râvna duhului, libertatea şi, în final, viaţa veşnică iar roadele sale particulare sunt: dragostea de Dumnezeu şi oameni, credinţa, tăria în nădejde, apoi înţelepciunea, priceperea, cunoştinţa, grăirea în limbi străine, tălmăcirea de limbi străine, vederea cu duhul în alt loc, deosebirea duhurilor, darul vindecării, vestirea cu îndrăzneală a cuvântului lui Dumnezeu, facerea de minuni, smerenia, blândeţea, bunăvoinţa, stăpânirea de sine, tăria morală, dreptatea, bucuria, liniştea, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine. Prin roadele Duhului Sfânt noi ne curăţim de păcate, ne înnoim sufleteşte şi dobândim libertatea (în raport cu robia păcatului) aşa cum spune apostolul Pavel:Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.(2Cor3.17). Iar ,,cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică"(Gal6.8)

Învăţătura ortodoxă

Învăţătura ortodoxă mărturiseşte ca Dumnezeu Cel Unul în Fiinţă este întreit în Persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cele Trei Persoane sunt egale şi consubstanţiale, deosebindu-Se între Ele numai prin însuşirile Lor personale. Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol (381) a formulat învăţătura despre Duhul Sfânt precum urmează:

"Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de-viaţă-făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin prooroci"
(articolul 8 din Simbolul Credinţei).

Numiri

În rugăciuni, Duhul Sfânt e numit "Împărat ceresc", pe temeiul însuşirilor Lui comune cu celelalte două Persoane ale Sfintei Treimi.

Este numit şi "Mângâietorul"(Ioan14.26, 15.26, 16.7,13), deoarece El va lua locul Mântuitorului, Care va înălţa la cer, spre a rămâne cu apostolii în veac.

Duhul Sfânt la Botezul Domnului Iisus Hristos

Mai este numit şi "Duhul adevărului" (Ioan 14.16-17, 15.26 16.13), pentru că El va mărturisi despre dumnezeirea Fiului, cum spune troparul Botezului: "Şi Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea Cuvântului" (troparul Bobotezei).

Duhul Sfânt, prin Care s-au făcut descoperiri proorocilor, este şi puterea sfinţitoare, de-viaţă-făcătoare şi unificatoare în Biserică. El S-a pogorât sub forma limbilor de foc peste apostoli în Ziua Cincizecimii, iar Pogorârea Lui a manifestat în chip văzut Biserica, întemeiată de Hristos prin jertfa de pe cruce. El rămâne permanent prezent şi activ în Biserică şi prin El sporeşte şi creşte însăşi Biserica. El este "Duhul lui Hristos" şi prin El Hristos este prezent în Biserică până la sfârşitul veacurilor (Mt 28: 20). Sfântul Duh Îşi realizează lucrarea Sa mântuitoare şi sfinţitoare (sau plinitoare) în Biserică prin Darul dumnezeiesc.

Lucrările Duhului Sfânt

Lucrările Duhului Sfânt:

- principiu de viaţă:,,Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor"(Fac1.2) după ce au fost făcute cerul şi pământul (Fac1.1), ca să pună viaţă în materie.[1] Dumnezeu l-a făcut pe om viu suflând duh de viaţă peste el:,,Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie."(Fc2.7, Iov33.4) În Sfânta Scriptură se spune că diverse persoane îşi dau duhul (Fac25.8,17, 35.29, etc) când se vorbeşte despre moartea sau sfârşitul vieţii lor pământeşti. La oameni duhul de viaţă este sinonim cu sufletul. Duhul fiecărui om se întoarce la Dumnezeu care l-a dat.(Ecl12.7) pentru judecată. David spune într-unul din psalmi:,,În mâinile Tale îmi voi da duhul meu"(Ps30.5). Evanghelistul Luca relatează astfel moartea lui Iisus:Şi Iisus, strigând cu glas tare, a zis: Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu. Şi acestea zicând, Şi-a dat duhul.(Lc23.46. În Faptele Apostolilor este evocată astfel moartea martirului Ştefan:,,Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu!" (FA7.59). Apostolul Pavel scrie corintenilor:,,Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?" (1Cor3.16) iar tot în aceeaşi epistolă scrie:,,Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?" (1Cor6.19)

- Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfânt) a grăit prin prooroci şi drepţi: Iosif (Fac41.38), Beţaleel (Exod31.3), Moise (Num11.17, 25), cei şaptezeci de bătrâni (Num11.17, 25), Medad (Num11.26), Eldad (Num11.26), Iosua (Num27.18, Deut34.9), Otniel (Jud3.9-10), Samson (Jud14.6), David (1Regi16.13, 2Regi23.2), trimişii lui Saul (1Regi19.19-20), Mica (3Regi22.24), Ilie (4Regi2.9,15), Elisei (4Regi2.9,15), Amasai (1Cron12.18), Azaria (2Cron15.1),Zaharia, fiul preotului Iehoiada (2Cron24.20), Isaia (Isaia 48.16, 59.21), Iezechiel (Iez3.12,14,24, 8.3,11.1,15,24, 37.1), Daniel (Dan4,9,5.11,14), Mica (Mica3.8), Agav (FA11.28) ,,Chiar şi peste robi şi peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea"(Ioel2.29), spune Dumnezeu prin gura proorocului Ioel, referindu-se la momentul venirii apocalipsei. În anumite momente şi pentru anumite perioade de timp Duhul Sfânt se pogoară şi chiar asupra unor oameni păcătoşi cum ar fi Balaam (Num24.2), care era ghicitor şi avea să fie condamnat la moarte (Iosua 13.22), potrivit legii ebraice(Exod22.18) sau Iefta (Jud11.29), sau Saul (1Regi10.6,10), ca apoi Duhul Sfânt să se retragă- Saul (1Regi16.14), procesul putându-se chiar repeta cum a fost cazul lui Saul care iar a început să proorocească (1Regi19.23-24) ca apoi iar să fie părăsit de Duhul lui Dumnezeu spre sfârşitul vieţii când chiar s-a sinucis.(1Regi31.4)

-Duhul Sfânt ia parte la Întruparea Fiului, Care S-a născut după trup "de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria" (Matei 1: 18, 20)

- Duhul Sfânt coboară peste Iisus în chip de porumbel la botezarea făcută de Ioan Botezătorul în râul Iordan. Atunci un glas din ceruri se aude zicând:,,Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit"(Mat3.17)

- la botez:Evanghelistul Ioan spune:,,Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu. (Ioan3.5)

- Fiul lui Dumnezeu întrupat pregăteşte coborârea Duhului Sfânt, ca la Cincizecime să-L trimită în lume, spre a continua şi actualiza, până la sfârşitul veacurilor, lucrarea mântuitoare a lui Hristos în noi.

Roadele generale ale Duhului

Roadele Duhului Sfânt sunt:

- viaţa -Fac1.2,Fc2.7, Iov33.4,Fac25.8,17, 35.29, Ecl12.7, Ps30.5, Iac2.26

- râvnă:Iisus le spune lui Iacob, Petru şi Ioan care adormiseră:,,Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios. (Matei 26.41)

- mângâierea căci Duhul Sfânt este mângâietor(Ioan14.16,26, 15.26, 16.7,13), aşa cum este şi Iisus (Ioan14.16)

- adevărul(Ioan 14.16-17, 15.26 16.13)

- libertate:Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.(2Cor3.17)

- înnoire: tit3.5

- curăţire a sufletelor: 1Pet1.22

- viaţa veşnică,,cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică."(Gal6.8)

Daruri particulare ale Duhului Sfânt

- înţelepciune, pricepere, ştiinţă (Exod28.3, 31.3, 35.31, Neemia 9.20, Iov32.8, Prov1.23, Isaia 11.2, Efes1.17)

-înţelepciune: Iosua(Deut34.9), apostolii(Mc13.11)

- proorocii (ştiinţa a ceea ce se va întâmpla)(Num11.26,29, 1 Regi 10.6. Ioel 2.28, Lc2.25- Simeon, FA2.17, 1 Cor14.1-pasaj larg)Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt (1Pet2.21)

- putere fizică:Atunci s-a coborât peste el (Samson) Duhul Domnului şi el a sfâşiat leul ca pe un ied; şi nu avea nimic în mână. Şi n-a spus tatălui său şi mamei sale ce făcuse. (Jud14.6). Puterea fizică poate veni însă şi de la cel rău, aşa cum se vede în cazul unor demonizaţi.(Mc9.17-26)

- vederea în alt loc cu duhul:Elisei care vede ceea ce făcuse Ghehazi în alt loc(4 regi 5.26)

- bunăvoinţă (Ps51.12)

- stăpânire de sine (Prov17.27)

- smerenie (Prov29.23, Is57.15)

- tărie morală (Isaia 11.2, Efes3.16)

- dreptate pentru cei ce judecă (Isaia28.6)

- vorbirea dintr-o dată în limbi străine, cum s-a întâmplat cu apostolii (FA2.4, FA19.6)

- vestirea cu îndrăzneală a cuvântului lui Dumnezeu (FA4.31)

- iubirea de Dumnezeu (Rom5.5)

- tărie în nădejde (Rom15.13)

- blândeţe (1Cor4.21, Gal6.1)

- înţelepciune, cunoştinţă, credinţă, darul vindecării, facerii de minuni, proorociei, deosebirii duhurilor, grăirea în diverse limbi, tălmăcirea diverselor limbi (1Cor12.8-11), acestea fiind felurite daruri dar acelaşi Duh Sfânt (1Cor12.4, Efes4.4)

- credinţă:2Cor4.13

- dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, controlul de sine: Gal5.22-23

- bucuria (1Tes1.6)

- putere, dragoste şi înţelepciune (2Tim1.7)

- blândeţe şi linişte (1Pet3.4)

Iconografie

Icoana Sfintei Treimi zugrăvită de Andrei Rubliov

Tradiţia iconografică ortodoxă cunoaşte mai multe reprezentări ale Duhului Sfânt. Astfel, în icoana Botezului Domnului, El este zugrăvit în chip de porumbel, potrivit textului evanghelic (Ioan 1, 32). Mai este reprezentat astfel şi în icoanele Sfintei Treimi inspirate din tradiţia catolică (dar nu în întregime conforme învăţăturii ortodoxe, potrivit căreia Dumnezeu-Tatăl, care ni S-a făcut cunoscut doar prin Fiul întrupat) , în care sunt reprezentate toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi în slava Cerului.

O altă reprezentare cunoscută a lucrării Duhului Sfânt în lume o găsim în Icoana Pogorârii Duhului Sfânt, când Acesta este zugrăvit sub chipul unor limbi de foc care stau deasupra Apostolilor adunaţi.

O prefigurare a Sfintei Treimi apare în icoana „Ospitalităţii lui Avraam”, când Dumnezeu i Se arată lui Avraam la stejarul Mamvri ca un bătrân însoţit de doi îngeri. Această icoană a fost transformată în icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubliov.


A se vedea şi

Sfânta Treime

Dumnezeu Tatăl

Iisus Hristos (Dumnezeu Fiul)

Virtuţi

Cincizecimea

Botez

Libertate

Note

  1. Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului , Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, pag 129, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997

Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului , Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, 125-142, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4

Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, p. 519, la articolul ,,Treime" Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2

Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, trad. rom. a editurii Sophia, Bucureşti, 2000.