Dreptul Zaharia: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Surse)
m
 
(Nu s-au afișat 22 de versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Zacharias (Father of St. John the Baptist).jpg|frame|right|'''Dreptul Zaharia''']]
+
{{Sfinti
Dreptul '''Zaharia''', [[sfânt]] şi [[prooroc]], a fost tatăl Sf. [[Ioan Botezătorul]], ''înainte-mergătorul Domnului''.<br>
+
|nume=Dreptul Zaharia
[[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuire|prăznuieşte]] pe [[5 septembrie]], precum şi pe [[24 iunie]] („''soborul drepţilor Zaharia şi Elisabeta''”).
+
|Imagine=[[Imagine:Zacharias (Father of St. John the Baptist).jpg|200px|''Dreptul Zaharia'']]
 +
|nastere= secolul I î.Hr.
 +
|adormire= secolul I d.Hr.
 +
|localizare= [[Țara Sfântă|Palestina]]
 +
|recunoastere= pan-ortodoxă
 +
|etnie=evreu
 +
|tip= [[Sfânt]] și [[Prooroc]]
 +
|canonizare=
 +
|calendar= [[5 septembrie]]
 +
|biserici=
 +
|site=
 +
|}}Dreptul '''Zaharia''', [[sfânt]] și [[prooroc]], a fost tatăl Sf. [[Ioan Botezătorul]], ''înainte-mergătorul Domnului''.
  
==Viaţa==
+
Zaharia, din neamul lui [[Aaron]], era [[preot]] în templul din [[Ierusalim]]. El era căsătorit cu Sf. [[Elisabeta]] (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei [[Ioachim și Ana|Ana]], mama [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. Deși „''erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului''” (Luca [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/48/Luca 1:6]), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.  
Sf. Zaharia a trăit în secolul I î.Hr., în Palestina. Era  fiul lui Barach, din neamul lui [[Aaron]].
 
  
A fost preot în templul din [[Ierusalim]].
+
Cu toate acestea, Domnul s-a îndurat de ei: [[Gavriil (Arhanghelul)|Arhanghelul Gavriil]] i s-a înfățișat lui Zaharia, înștiințându-l că soția lui va naște în curând un copil. Deoarece s-a îndoit de această profeție, și pentru slăbiciunea lui de credință, Zaharia rămase mut (Luca [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/48/Luca 1:20]). Fiind apoi întrebat apoi ce nume vrea să-i dea copilului, deoarece nu mai putea vorbi, Zaharia a scris pe o tăbliță: „''Ioan''” (cu toate că nimeni din familia lor nu mai avusese acest nume). Imediat darul vorbirii s-a întors la el, și inspirat de [[Duhul Sfânt]], el a început să profețească despre fiul său ca ''înainte-mergător'' al Domnului [[Iisus Hristos]].
  
Zaharia era căsătorit cu Sf. [[Elisabeta]] (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei [[Ioachim şi Ana|Ana]], mama [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].
+
Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. [[Ioan Botezătorul]], ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul ''Ein-Kerem'' (sau Orini), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui [[Iisus]].
Deşi „''erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului''([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/48/Luca 1:6]), Zaharia şi Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.
 
  
Cu toate acestea, Domnul s-a îndurat de ei: [[Gavriil (Arhanghelul)|Arhanghelul Gavriil]] i s-a înfăţişat lui Zaharia, înştiinţându-l că soţia lui va naşte în curând un copil. Deoarece s-a îndoit de această profeţie, şi pentru slăbiciunea lui de credinţă, Zaharia rămase mut ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/48/Luca 1:20]). Îngerul Domnului l-a mai întrebat apoi, ce nume vrea să-i dea copilului; deoarece Zaharia nu mai putea vorbi, a scris pe o tăbliţă: „''Ioan''” (cu toate că nimeni din familia lor nu mai avusese acest nume). Imediat darul vorbirii s-a întors la el, şi inspirat de [[Duhul Sfânt]], el a început să profeţească despre fiul său ca ''înainte-mergător'' al Domnului [[Iisus Hristos]].
+
[[Biserica Ortodoxă]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe Dreptul Zaharia la [[5 septembrie]], precum și pe [[24 iunie]] („''soborul drepților Zaharia și Elisabeta''”).
  
Elisabeta, soţia lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. [[Ioan Botezătorul]], ultimul dintre prooroci, înainte-mergător şi botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul ''Ein-Kerem'' (sau Orini), în apropiere de Ierusalim, cu şase luni înaintea naşterii lui [[Iisus]].
+
==Viața==
 +
Sf. Zaharia a trăit în secolul I î.Hr., în Palestina. Era  fiul lui Varahia (''Barach''), din neamul lui [[Aaron]], fiind [[preot]] în templul din [[Ierusalim]].
  
Atunci când regele Irod a auzit de la [[magi]] despre naşterea lui [[Iisus|Mesia]], el a decis să ucidă toţi copiii având vârsta sub doi ani, din Betleem şi din zona înconjurătoare, în speranţa că nou-născutul Mesia va fi printre aceştia. Regele mai ştia şi despre naşterea miraculoasă a lui Ioan şi a vrut să-l omoare cu această ocazie şi pe acesta, temându-se că Ioan ar putea fi ''Regele iudeilor'', cel proorocit de profeţi. Dar Elisabeta, la sfatul lui Zaharia, a reuşit să se ascundă, împreună cu pruncul său, în zona dealurilor din preajma Ierusalimului. Ucigaşii trimişi de Irod îi căutau cu insistenţă. Elisabeta, văzându-i pe urmăritorii ei foarte aproape, a început să-L implore pe Dumnezeu pentru siguranţa lor şi imediat un deal s-a deschis, ea putând astfel să se ascundă în acea peşteră şi să scape de urmăritori.
+
Cele ce se știu despre el sunt referirile din [[Noul Testament]] ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#5 Luca 1:5-23, 1:57-79, 11:51] și
 +
[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23 Matei 23:35]), precum și din [[Protoevanghelia lui Iacov]].
  
În aceste zile tragice, a venit rândul Sf. Zaharia de a fi de serviciu la Templul din Ierusalim. Acolo a fost găsit de ostaşii trimişi de Irod, care au încercat în zadar să afle de la Zaharia unde este ascuns fiul său. Atunci, la porunca lui Irod, aceştia l-au ucis pe Sfântul Prooroc Zaharia, înjunghiindu-l „''între templu şi altar''” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23 23:35])
+
Zaharia era căsătorit cu Sf. [[Elisabeta]] (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei [[Ioachim și Ana|Ana]], mama [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. Deși „''erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului''” ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#6 Luca 1:6]), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.
  
Sf. Elisabeta a murit după patruzeci de zile de la uciderea sfântului Zaharia. Sf. Ioan, protejat de Domnul, a locuit în pustie până în anul 15 al domniei cezarului Tiberiu (anul 29 d.Hr.), când, auzind Cuvântul lui Dumnezeu, a început a predica pocăinţa către mulţimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe [[Mântuitorul]].
+
===Un înger îi vestește lui Zaharia===
 +
În zilele lui [[Irod Antipa]], împăratul [[Iuda|Iudeii]], un [[înger]] îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în [[Templul din Ierusalim|Templul]] Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: neprihănita Elisabeta, stearpă și înaintată la rândul ei în vârstă, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan. Îngerul îl vestește pe cel ce avea să devină [[Ioan Botezătorul]] astfel:
 +
:''Şi bucurie și veselie vei avea și, de nașterea lui, mulți se vor bucura.
 +
:''Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt.
 +
:''Şi pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
 +
:''Şi va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să gătească Domnului un popor pregătit.'' ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#14-17 Luca 1:14-17])
 +
Lui Zaharia nu-i vine să creadă, iar îngerul - continuă evanghelia - îl pedepsește făcându-l mut până în ziua în care urmau să se adeverească acestea. Peste un timp Elisabeta, nevasta sa, rămâne însărcinată și se ține ascunsă cinci luni.
 +
 
 +
===Fecioara Maria vine la Elisabeta===
 +
[[Gavriil (Arhanghelul)|Arhanghelul Gavriil]] o [[Bunavestire|vestește]] pe [[fecioara Maria]] că îl va naște pe [[Iisus]], dar și că Elisabeta, rudenia ei, va zămisli un fiu căci este însărcinată în a șasea lună. Maria se scoală chiar în zilele acelea și pleacă în grabă spre munți, spre cetatea lui Iuda unde locuiau Zaharia și Elisabeta. Intră în casa lui Zaharia și urează de bine Elisabetei. Atunci pruncul Ioan săltă de bucurie în pântece și Elisabeta se umple de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]], strigând cu glas tare că fecioara Maria și rodul pântecelui ei sunt binecuvântați. Maria stă cu Elisabeta cam trei luni, după care pleacă acasă.
 +
 
 +
===Primirea numelui de Ioan===
 +
Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. [[Ioan Botezătorul]], ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru [[Iisus Hristos]], în satul Orini (sau ''Ein-Kerem'', în [[Israel]]ul de azi), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.
 +
 
 +
[[Evanghelia după Luca]] istorisește cum Elisabeta naște un fiu, iar vecinii și rudele ei care auziseră că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea. În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, dar Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut va fi Ioan. Ei îi spun Elizabetei că nimeni din rubedeniile ei nu poartă acest nume și îl întreabă apoi și pe Zaharia iar acesta scrie pe o tăbliță tot Ioan (numele pe care i-l spusese îngerul). Și toți se minunară căci nu se înțeleseseră unul cu altul despre nume. În clipa aceea,  i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. Pe toți vecinii i -a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?”. Zaharia , tatăl lui, umplându-se de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]], începe să proorocească despre [[Iisus]], iar despre Ioan astfel:
 +
:''Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, ca să gătești căile Lui,
 +
:''Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,
 +
:''datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat soarele care răsare din înălțime,
 +
:''Ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morții și să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii.'' ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#76-79 Luca 1:76-79])
 +
 
 +
===Scăparea Elisabetei===
 +
Atunci când regele Irod a auzit de la [[magi]] despre nașterea lui [[Iisus|Mesia]], el a decis să ucidă toți copiii având vârsta sub doi ani, din Betleem și din zona înconjurătoare, în speranța că nou-născutul Mesia va fi printre aceștia. Regele mai știa și despre nașterea miraculoasă a lui Ioan și a vrut să-l omoare cu această ocazie și pe acesta, temându-se că Ioan ar putea fi ''Regele iudeilor'', cel proorocit de profeți. Dar Elisabeta, la sfatul lui Zaharia, a reușit să se ascundă, împreună cu pruncul său, în zona dealurilor din preajma Ierusalimului. Ucigașii trimiși de Irod îi căutau cu insistență. Elisabeta, văzându-i pe urmăritorii ei foarte aproape, a început să-L implore pe Dumnezeu pentru siguranța lor și imediat un deal s-a deschis, ea putând astfel să se ascundă în acea peșteră și să scape de urmăritori.
 +
 
 +
==Moartea lui Zaharia și a Elisabetei==
 +
 
 +
În aceste zile tragice, a venit rândul Sf. Zaharia de a fi de serviciu la Templul din Ierusalim. Acolo a fost găsit de ostașii trimiși de Irod, care au încercat în zadar să afle de la Zaharia unde este ascuns fiul său. Atunci, la porunca lui Irod, aceștia l-au ucis pe Sfântul Prooroc Zaharia, înjunghiindu-l „''între templu și altar''” ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23 Matei 23:35]).
 +
 
 +
Sf. Elisabeta a murit după patruzeci de zile de la uciderea sfântului Zaharia.  
 +
 
 +
==Ioan Botezătorul==
 +
 
 +
Sf. Ioan, protejat de Domnul, a locuit în pustie până în anul 15 al domniei împăratului Tiberiu (anul 29 d.Hr.), când, auzind Cuvântul lui Dumnezeu, a început a predica pocăința către mulțimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe [[Mântuitorul]].
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
  
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 2)   
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 2)   
:Memoria profetilor Tai, Zaharia si Elisabeta
+
:Prăznuind pomenirea proorocilor Tăi Zaharia și Elisabeta, Doamne, printr-înșii Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.
:O cinstim astazi, O Doamne.
 
:Cu ale lor rugaciuni, te imploram pe Tine,
 
:O Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre!
 
  
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 4)  
 
[[Tropar]] ([[glas]]ul 4)  
:Cu haina jertfelniciei fiind îmbrăcat, înţelepte, după legea lui Dumnezeu,
+
:Cu haina preoției fiind îmbrăcat, înțelepte, după Legea lui Dumnezeu, jertfă primită, după cuviința preoției ai adus, Zaharie ; și te-ai făcut luminător și văzător al celor de taină, semnele darului întru tine purtând lămurit, preaînțelepte. Şi cu sabia ai fost omorât în Biserica lui Dumnezeu, Proorocule al lui Hristos. Împreună cu Înaintemergătorul roagă-te, să se mântuiască sufletele noastre.  
:cu sfântă cuviinţă, jertfe primite ai adus, Zaharie ; şi luminător ai fost,
 
:şi văzător al celor de taină, semnele darului întru tine arătat purtându-le,  
 
: preaînţelepte, şi cu sabia ucis ai fost în lăcaşul lui Dumnezeu. Proorocule  
 
: al lui Hristos, împreună cu Înaintemergătorul roagă-te, ca să mântuiască sufletele noastre.
 
  
 
[[Condac]] ([[glas]]ul 3)  
 
[[Condac]] ([[glas]]ul 3)  
:Proorocul şi jertfitorul celui Preaînalt, Zaharie, părintele Înaintemergătorului,  
+
:Proorocul și preotul Celui Preaînalt, Zaharia, părintele Înaintemergătorului, astăzi a pus înainte masa proorociei, pe credincioși hrănind și băutura dreptății amestecând pentru toți. Pentru că s-a sfârșit ca un dumnezeiesc tăinuitor al darului lui Dumnezeu.
:astăzi au pus înainte masa pomenirii sale, pe credincioşi hrănind, şi băutura  
 
:dreptăţii tuturor turnând. Pentru aceasta cu bucurie îl salutăm, ca pe un  
 
:dumnezeiesc cunoscător al darului lui Dumnezeu.
 
  
 
==Surse==
 
==Surse==
:[http://www.oca.org/FSTropars.asp?SID=13&ID=102502| 1.Sfântul Prooroc Zaharia, Tatăl Sfântului Ioan Botezătorul].
+
*[http://liturgica.scriptmania.com/calendar.html#09.05 Mineie on-line - 5 septembrie].
:[http://liturgica.scriptmania.com/calendar.html#09.05| 2.Mineie on-line - 5 septembrie].
+
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie05.htm Sinaxar 5 septembrie].
:[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie05.htm| 3.Sinaxar 5 septembrie].
 
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 53: Linia 84:
  
  
[[Categorie:Sfinţi biblici]]
+
[[Categorie:Sfinți biblici|Zaharia]]
[[Categorie:Prooroci]]
+
[[Categorie:Prooroci|Zaharia]]
  
 
[[en:Zachariah]]
 
[[en:Zachariah]]

Versiunea curentă din 7 septembrie 2020 03:36

Dreptul Zaharia
Dreptul Zaharia
Date personale
Naștere secolul I î.Hr.
Mutare la Domnul (†) secolul I d.Hr.
Localizare Palestina
Naționalitate evreu
Date cult
Tip Sfânt și Prooroc
Data canonizării
Prăznuire la data de 5 septembrie
Recunoaștere pan-ortodoxă
Biserici patronate

Dreptul Zaharia, sfânt și prooroc, a fost tatăl Sf. Ioan Botezătorul, înainte-mergătorul Domnului.

Zaharia, din neamul lui Aaron, era preot în templul din Ierusalim. El era căsătorit cu Sf. Elisabeta (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Deși „erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului” (Luca 1:6), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.

Cu toate acestea, Domnul s-a îndurat de ei: Arhanghelul Gavriil i s-a înfățișat lui Zaharia, înștiințându-l că soția lui va naște în curând un copil. Deoarece s-a îndoit de această profeție, și pentru slăbiciunea lui de credință, Zaharia rămase mut (Luca 1:20). Fiind apoi întrebat apoi ce nume vrea să-i dea copilului, deoarece nu mai putea vorbi, Zaharia a scris pe o tăbliță: „Ioan” (cu toate că nimeni din familia lor nu mai avusese acest nume). Imediat darul vorbirii s-a întors la el, și inspirat de Duhul Sfânt, el a început să profețească despre fiul său ca înainte-mergător al Domnului Iisus Hristos.

Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. Ioan Botezătorul, ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul Ein-Kerem (sau Orini), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Dreptul Zaharia la 5 septembrie, precum și pe 24 iunie („soborul drepților Zaharia și Elisabeta”).

Viața

Sf. Zaharia a trăit în secolul I î.Hr., în Palestina. Era fiul lui Varahia (Barach), din neamul lui Aaron, fiind preot în templul din Ierusalim.

Cele ce se știu despre el sunt referirile din Noul Testament (Luca 1:5-23, 1:57-79, 11:51 și Matei 23:35), precum și din Protoevanghelia lui Iacov.

Zaharia era căsătorit cu Sf. Elisabeta (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Deși „erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului” (Luca 1:6), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.

Un înger îi vestește lui Zaharia

În zilele lui Irod Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în Templul Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: neprihănita Elisabeta, stearpă și înaintată la rândul ei în vârstă, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan. Îngerul îl vestește pe cel ce avea să devină Ioan Botezătorul astfel:

Şi bucurie și veselie vei avea și, de nașterea lui, mulți se vor bucura.
Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt.
Şi pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
Şi va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să gătească Domnului un popor pregătit. (Luca 1:14-17)

Lui Zaharia nu-i vine să creadă, iar îngerul - continuă evanghelia - îl pedepsește făcându-l mut până în ziua în care urmau să se adeverească acestea. Peste un timp Elisabeta, nevasta sa, rămâne însărcinată și se ține ascunsă cinci luni.

Fecioara Maria vine la Elisabeta

Arhanghelul Gavriil o vestește pe fecioara Maria că îl va naște pe Iisus, dar și că Elisabeta, rudenia ei, va zămisli un fiu căci este însărcinată în a șasea lună. Maria se scoală chiar în zilele acelea și pleacă în grabă spre munți, spre cetatea lui Iuda unde locuiau Zaharia și Elisabeta. Intră în casa lui Zaharia și urează de bine Elisabetei. Atunci pruncul Ioan săltă de bucurie în pântece și Elisabeta se umple de Duh Sfânt, strigând cu glas tare că fecioara Maria și rodul pântecelui ei sunt binecuvântați. Maria stă cu Elisabeta cam trei luni, după care pleacă acasă.

Primirea numelui de Ioan

Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. Ioan Botezătorul, ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul Orini (sau Ein-Kerem, în Israelul de azi), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Evanghelia după Luca istorisește cum Elisabeta naște un fiu, iar vecinii și rudele ei care auziseră că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea. În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, dar Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut va fi Ioan. Ei îi spun Elizabetei că nimeni din rubedeniile ei nu poartă acest nume și îl întreabă apoi și pe Zaharia iar acesta scrie pe o tăbliță tot Ioan (numele pe care i-l spusese îngerul). Și toți se minunară căci nu se înțeleseseră unul cu altul despre nume. În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. Pe toți vecinii i -a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?”. Zaharia , tatăl lui, umplându-se de Duh Sfânt, începe să proorocească despre Iisus, iar despre Ioan astfel:

Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, ca să gătești căile Lui,
Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,
datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat soarele care răsare din înălțime,
Ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morții și să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii. (Luca 1:76-79)

Scăparea Elisabetei

Atunci când regele Irod a auzit de la magi despre nașterea lui Mesia, el a decis să ucidă toți copiii având vârsta sub doi ani, din Betleem și din zona înconjurătoare, în speranța că nou-născutul Mesia va fi printre aceștia. Regele mai știa și despre nașterea miraculoasă a lui Ioan și a vrut să-l omoare cu această ocazie și pe acesta, temându-se că Ioan ar putea fi Regele iudeilor, cel proorocit de profeți. Dar Elisabeta, la sfatul lui Zaharia, a reușit să se ascundă, împreună cu pruncul său, în zona dealurilor din preajma Ierusalimului. Ucigașii trimiși de Irod îi căutau cu insistență. Elisabeta, văzându-i pe urmăritorii ei foarte aproape, a început să-L implore pe Dumnezeu pentru siguranța lor și imediat un deal s-a deschis, ea putând astfel să se ascundă în acea peșteră și să scape de urmăritori.

Moartea lui Zaharia și a Elisabetei

În aceste zile tragice, a venit rândul Sf. Zaharia de a fi de serviciu la Templul din Ierusalim. Acolo a fost găsit de ostașii trimiși de Irod, care au încercat în zadar să afle de la Zaharia unde este ascuns fiul său. Atunci, la porunca lui Irod, aceștia l-au ucis pe Sfântul Prooroc Zaharia, înjunghiindu-l „între templu și altar” (Matei 23:35).

Sf. Elisabeta a murit după patruzeci de zile de la uciderea sfântului Zaharia.

Ioan Botezătorul

Sf. Ioan, protejat de Domnul, a locuit în pustie până în anul 15 al domniei împăratului Tiberiu (anul 29 d.Hr.), când, auzind Cuvântul lui Dumnezeu, a început a predica pocăința către mulțimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe Mântuitorul.

Imnografie

Tropar (glasul 2)

Prăznuind pomenirea proorocilor Tăi Zaharia și Elisabeta, Doamne, printr-înșii Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.

Tropar (glasul 4)

Cu haina preoției fiind îmbrăcat, înțelepte, după Legea lui Dumnezeu, jertfă primită, după cuviința preoției ai adus, Zaharie ; și te-ai făcut luminător și văzător al celor de taină, semnele darului întru tine purtând lămurit, preaînțelepte. Şi cu sabia ai fost omorât în Biserica lui Dumnezeu, Proorocule al lui Hristos. Împreună cu Înaintemergătorul roagă-te, să se mântuiască sufletele noastre.

Condac (glasul 3)

Proorocul și preotul Celui Preaînalt, Zaharia, părintele Înaintemergătorului, astăzi a pus înainte masa proorociei, pe credincioși hrănind și băutura dreptății amestecând pentru toți. Pentru că s-a sfârșit ca un dumnezeiesc tăinuitor al darului lui Dumnezeu.

Surse

Legături externe