Dogmă: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} '''Dogma''' (plural either dogmata or dogmas; Greek δόγμα, plural δόγματα) is the established belief or doctrine which is authoritative and is not to be ...)
 
Linia 1: Linia 1:
 
{{Traducere EN}}
 
{{Traducere EN}}
  
−
'''Dogma''' (plural either dogmata or dogmas; Greek δόγμα, plural δόγματα) is the established belief or doctrine which is authoritative and is not to be disputed or doubted.
+
'''Dogma''' (plural dogme; în greceşte δόγμα, plural δόγματα) este credinţa sau doctrina stabilite şi formulate clar şi care are autoritate, nefiind discutabilă sau supusă dubiilor.
  
−
The word "dogma" was used by the ancient classical writers as an opinion or as a truth to a person as in philosophical doctrines, particularly those philosophical doctrines of particular schools of philosophers. The word was used as well to signify a public decree or ordinance. It is used in the [[Holy Scripture]], in the sense of a decree or civil edict as in [[Gospel of Luke|Luke]] 2:1: "And it came to pass, that in those days that there went out a ''decree'' (dogma) from Caesar Augustus"; in the sense of an ordinance of the Mosaic Law as in [[Ephesians|Eph]]. 2:15: "Having abolished in the flesh the enmity, even the law of commandments contained in ''ordinances'' (dogmasin)"; and as applied to the ordinances or decrees of the first Apostolic Council in Jerusalem: "And as they went through the cities, they delivered them the ''decrees'' (dogmata) for to keep, that were ordained of the apostles and elders which were at Jerusalem" ([[Acts of the Apostles|Acts]] 16:4).
+
Cuvântul "dogmă" era folosit de scriitori clasici din vechime ca opinie sau ca adevăr pentru o persoană ca în doctrinele filozofice, în special acele doctrine filozofice ale şcolilor particulare ale unor filozofi. De asemenea, cuvântul a fost folosit cu sensul de decret sau ordonanţă publică. Este folosit în [[Sfânta Scriptură]] cu sensul de decret sau edict civil, ca în [[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:1: "În zilele acelea a ieşit ''poruncă'' (dogma) de la Cezarul August să se înscrie toată lumea."; cu sensul de ordonanţă a legii mozaiceca în [[Efeseni|Ef]]. 2:15: "Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi ''învăţăturile'' ei, (dogmasin)"; şi aşa cum se aplică dispoziţiilor şi decretelor primului Sinod Apostolic de la Ierusalim: "Şi când treceau prin cetăţi, învăţau să păzească ''învăţăturile'' (dogmata) rânduite de apostolii şi de preoţii din Ierusalim" ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 16:4).
  
−
Among the early [[Church Fathers]] the word "dogma" was used most often for the doctrines and moral precepts taught by [[Christ]] and the holy [[Apostles]] with a distinction made for dogmas as having been taught by Christ, by the Apostles, and having come from the Church.
+
Printre [[Sfinţii Părinţi|Părinţii Bisericii]] din primele veacuri, cuvântul "dogmă" era, cel mai adesea, folosit pentru docrtinele şi preceptele morale propovăduite de [[Hristos]] şi de către Sfinţii [[Apostoli]] cu distincţie între dogmele venite de la Hristos prin Apostoli şi cele venite prin Biserică.
  
−
But according to long-standing usage, a dogma is now understood to be a truth appertaining to faith or morals, revealed by [[God]], transmitted from the Apostles in the Scriptures or by tradition, and proposed by the Church for the acceptance of the faithful. It might be described briefly as a revealed truth defined by the Church—but private revelations do not constitute dogmas, and some theologians confine the word defined to doctrines solemnly defined by general councils, while a revealed truth becomes a dogma when proposed by the Church through her teaching office. A dogma therefore implies a twofold relation: to Divine revelation and to the authoritative teaching of the Church.
+
Dar, în concordanţă cu sensul larg răspândit, o dogmă este acum înţeleasă ca fiind un adevăr de credinţă sau de morală, revelat de [[Dumnezeu]], transmis de către Apostoli prin Scriptură sau prin tradiţie, şi transmis credincioşilor de către Biserică pentru a fi acceptat. Poate fi descrisă pe scurt ca un adevăr revelat şi definit de Biserică—totuşi revelaţiile particulare nu constituie dogme, unii teologi limitând sensul acestui cuvânt la doctrinele definite solemn de sinoade generale, în timp ce adevărul revelat atunci când este prezentat de Biserică prin ierarhia sa. În consecinţă, o dogmă implică o două aspecte: revelaţia divină şi autoritatea de a învăţa a Bisericii.
  
−
For Orthodox Christians, the dogmata are contained in the [[Nicene Creed]] and the [[canon (law)|canons]] of the seven [[ecumenical councils]]. These tenets are summarized by St. [[John of Damascus]] in his ''Exact Exposition of the Orthodox Faith'', which is the third book of his main work, titled ''The Fount of Knowledge''. In this book he takes a dual approach in explaining each article of the Orthodox faith: one for Christians, where he uses quotations from Scripture and, occasionally, from works of other Fathers of the Church, and the second, directed both at non-Christians (but who, nevertheless, hold some sort of religious belief) and at [[Atheism|atheist]]s, where he quite skillfully employs Aristotelian logic and dialectics, especially ''reductio ad absurdum''.
+
Pentru creştinii ortodocşi, dogma este conţinută în [[Crezul|Crezul de la Niceea]] şi în [[drept canonic|canoanele]] celor şapte [[sinoade ecumenice]]. Aceste dogme sunt prezentate pe scurt de către Sfântul [[Ioan Damaschinul]] în lucrarea sa ''Expunere corectă a credinţei ortodoxe'', care este cartea a treia din lucrarea sa principală, intitulată ''Izvorul cunoaşterii''. În această carte, el foloseşte o abordare duală în explicarea fiecărui articol din credinţa ortodoxă: una pentru creştini, unde foloseşte citate din Scriptură şi, ocazional, din scrieri ale Părinţilor Bisericii şi o a doua, adresată atât ne-creştinilor (dar care, cu toate acestea, au o anume credinţă religioasă) cât şi [[ateism|ateilor]], unde el foloseşte cu pricepere logica şi dialectica aristoteliană, în special ''reductio ad absurdum''.
  
−
==See also==
+
==Vezi şi==
−
*[[Dogmatic theology]]
+
*[[Teologie dogmatică]]
  
−
==Source==
+
==Izvoare==
−
*[[w:Dogma|''Dogma'' at Wikipedia]]
+
*[[w:Dogma|''Dogma'' pe Wikipedia]]
  
−
==External links==
+
==Legături externe==
 
*[http://www.intratext.com/X/ENG0824.HTM Orthodox Dogmatic Theology] by Protopresbyter Michael Pomazansky
 
*[http://www.intratext.com/X/ENG0824.HTM Orthodox Dogmatic Theology] by Protopresbyter Michael Pomazansky
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8038.asp The Dogmatic Tradition of the Orthodox Church] by Rt. Rev. [[Maximos (Aghiorgoussis) of Pittsburgh|Maximos Aghiorgoussis]], Th.D., Bishop of Pittsburgh ([[GOARCH]])
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8038.asp The Dogmatic Tradition of the Orthodox Church] by Rt. Rev. [[Maximos (Aghiorgoussis) of Pittsburgh|Maximos Aghiorgoussis]], Th.D., Bishop of Pittsburgh ([[GOARCH]])

Versiunea de la data 23 noiembrie 2009 17:43

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Dogma (plural dogme; în greceşte δόγμα, plural δόγματα) este credinţa sau doctrina stabilite şi formulate clar şi care are autoritate, nefiind discutabilă sau supusă dubiilor.

Cuvântul "dogmă" era folosit de scriitori clasici din vechime ca opinie sau ca adevăr pentru o persoană ca în doctrinele filozofice, în special acele doctrine filozofice ale şcolilor particulare ale unor filozofi. De asemenea, cuvântul a fost folosit cu sensul de decret sau ordonanţă publică. Este folosit în Sfânta Scriptură cu sensul de decret sau edict civil, ca în Luca 2:1: "În zilele acelea a ieşit poruncă (dogma) de la Cezarul August să se înscrie toată lumea."; cu sensul de ordonanţă a legii mozaiceca în Ef. 2:15: "Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi învăţăturile ei, (dogmasin)"; şi aşa cum se aplică dispoziţiilor şi decretelor primului Sinod Apostolic de la Ierusalim: "Şi când treceau prin cetăţi, învăţau să păzească învăţăturile (dogmata) rânduite de apostolii şi de preoţii din Ierusalim" (Fapte 16:4).

Printre Părinţii Bisericii din primele veacuri, cuvântul "dogmă" era, cel mai adesea, folosit pentru docrtinele şi preceptele morale propovăduite de Hristos şi de către Sfinţii Apostoli cu distincţie între dogmele venite de la Hristos prin Apostoli şi cele venite prin Biserică.

Dar, în concordanţă cu sensul larg răspândit, o dogmă este acum înţeleasă ca fiind un adevăr de credinţă sau de morală, revelat de Dumnezeu, transmis de către Apostoli prin Scriptură sau prin tradiţie, şi transmis credincioşilor de către Biserică pentru a fi acceptat. Poate fi descrisă pe scurt ca un adevăr revelat şi definit de Biserică—totuşi revelaţiile particulare nu constituie dogme, unii teologi limitând sensul acestui cuvânt la doctrinele definite solemn de sinoade generale, în timp ce adevărul revelat atunci când este prezentat de Biserică prin ierarhia sa. În consecinţă, o dogmă implică o două aspecte: revelaţia divină şi autoritatea de a învăţa a Bisericii.

Pentru creştinii ortodocşi, dogma este conţinută în Crezul de la Niceea şi în canoanele celor şapte sinoade ecumenice. Aceste dogme sunt prezentate pe scurt de către Sfântul Ioan Damaschinul în lucrarea sa Expunere corectă a credinţei ortodoxe, care este cartea a treia din lucrarea sa principală, intitulată Izvorul cunoaşterii. În această carte, el foloseşte o abordare duală în explicarea fiecărui articol din credinţa ortodoxă: una pentru creştini, unde foloseşte citate din Scriptură şi, ocazional, din scrieri ale Părinţilor Bisericii şi o a doua, adresată atât ne-creştinilor (dar care, cu toate acestea, au o anume credinţă religioasă) cât şi ateilor, unde el foloseşte cu pricepere logica şi dialectica aristoteliană, în special reductio ad absurdum.

Vezi şi

Izvoare

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Dogmă&oldid=14897”