Modificări

Salt la: navigare, căutare

Dogmă

26 de octeți adăugați, 31 august 2011 13:33
leg interne
{{Îmbunătăţire}}
 
'''Dogma''' (plural dogme; în greceşte δόγμα, plural δόγματα) este credinţa sau doctrina stabilite şi formulate clar şi care are autoritate, nefiind discutabilă sau supusă dubiilor.
Cuvântul "dogmă" era folosit de scriitori clasici din vechime ca opinie sau ca adevăr pentru o persoană ca în doctrinele filozofice, în special acele doctrine filozofice ale şcolilor particulare ale unor filozofi. De asemenea, cuvântul a fost folosit cu sensul de decret sau ordonanţă publică. Este folosit în [[Sfânta Scriptură]] * cu sensul de decret sau edict civil, ca în [[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:1: "În zilele acelea a ieşit ''poruncă'' (gr. ''dogma'') de la Cezarul August să se înscrie toată lumea."; * cu sensul de ordonanţă a legii mozaiceca mozaice, ca în [[Efeseni|Ef]]. 2:15: "Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi ''învăţăturile'' ei, (gr. ''dogmasin'')"; * şi aşa cum se aplică dispoziţiilor şi decretelor primului [[Sinod ]] Apostolic de la Ierusalim: "Şi când treceau prin cetăţi, învăţau să păzească ''învăţăturile'' (gr. ''dogmata'') rânduite de apostolii [[apostoli]]i şi de preoţii din Ierusalim" ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 16:4).
Printre [[Sfinţii Părinţi|Părinţii Bisericii]] din primele veacuri, cuvântul "dogmă" era, cel mai adesea, folosit pentru docrtinele doctrinele şi preceptele morale propovăduite de [[Hristos]] şi de către Sfinţii [[ApostoliSfinţi]] i Apostoli cu distincţie între dogmele venite de la Hristos prin Apostoli şi cele venite prin [[Biserică]].
Dar, în concordanţă cu sensul larg răspândit, o dogmă este acum înţeleasă ca fiind un adevăr de credinţă sau de morală, revelat de [[Dumnezeu]], transmis de către Apostoli prin Scriptură sau prin [[tradiţie]], şi transmis credincioşilor de către Biserică pentru a fi acceptat. Poate fi descrisă pe scurt ca un adevăr revelat şi definit de Biserică—totuşi revelaţiile particulare nu constituie dogme, unii teologi [[teolog]]i limitând sensul acestui cuvânt la doctrinele definite solemn de sinoade generale, în timp ce adevărul revelat atunci când este prezentat de Biserică prin ierarhia sa. În consecinţă, o dogmă implică o două aspecte: revelaţia divină şi autoritatea de a învăţa a Bisericii.
Pentru creştinii ortodocşi, dogma este conţinută în [[Crezul|Crezul de la Niceea]] şi în [[drept canonic|canoanele]] celor şapte [[sinoade ecumenice]]. Aceste dogme sunt prezentate pe scurt de către Sfântul [[Ioan Damaschinul]] în lucrarea sa ''Expunere corectă a credinţei ortodoxe'', care este cartea a treia din lucrarea sa principală, intitulată ''Izvorul cunoaşterii''. În această carte, el foloseşte o abordare duală în explicarea fiecărui articol din credinţa ortodoxă: una pentru creştini, unde foloseşte citate din Scriptură şi, ocazional, din scrieri ale Părinţilor Bisericii şi o a doua, adresată atât ne-creştinilor (dar care, cu toate acestea, au o anume credinţă religioasă) cât şi [[ateism|ateilor]], unde el foloseşte cu pricepere logica şi dialectica aristoteliană, în special ''reductio ad absurdum''.
==Vezi şi==
*'''[[Teologie dogmatică]]'''
==Izvoare==
5.288 de modificări

Meniu de navigare