Dochetism

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Dochetismul sau docetismul (sau ilusionismul) este o erezie hristologică care învaţă că Iisus Hristos doar avea aspectul unui om, fără să fie de fapt. Această erezie neagă realitatea sau materialitatea deplină a trupului Mântuitorului. Numele de dochetism/docetism derivă din grecescul δοκεω dokeo, care înseamnă "a părea" sau "a apărea". Conform dochetiştilor, Fiul etern al lui Dumnezeu nu a devenit cu adevărat om, nu a avut un corp fizic cu adevărat şi nici nu a suferit pe cruce; El doar a părut că face aceste lucruri, adică pentru trupul său era o iluzie, la fel a fost şi răstignirea.

Docetismul a existat în epoca Noului Testament şi chiar după aceea, fiind combătut atât de epistolele Noului Testament cât şi de cele ale Sfântului Ignatie din Antiohia în epoca Părinților Apostolici. Mai târziu, dochetismul a fost combătut și de Sfântul Irineu de Lyon, de Tertulian, de Clement Alexandrinul.

Erezia se întâlneşte în toate variantele gnosticismului.

Eusebiu de Cezareea consemnează în Istoria bisericească a lui scrierile episcopului Serapion al Antiohiei, printre care şi “Despre aşa-numita Evanghelie după Petru”, în care acesta combate autenticitatea acelei “evanghelii”, compusă ca o prelucrare dochetistă a celor patru Evanghelii canonice [1].

Profesorul Gheorghe Remete observă că, în perspectiva Ortodoxiei, dochetismul consideră că “toate actele mântuitoare ale lui Iisus Hristos: Întruparea, Patimile, Moartea şi Învierea au fost necorporale, dochetice. Se înţelege că în felul acesta, însăşi mântuirea este golită de conţinut şi eficienţă, nu mai este un act organic, ci unul formal” [2]

Articole înrudite

Izvoare şi lecturi suplimentare

Note

  1. Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VI, XII, 2-6
  2. Pr. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxă. Manual pentru seminariile teologice, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000