Modificări

Potrivit [[Sfânta Scriptură|Scripturii]], [[Hristos]] a fost răstignit împreună cu doi tâlhari ale căror nume nu le găsim în [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelii]]. [[Evanghelia după Luca]] afirmă că unul dintre aceşti tâlhari s-a pocăit, iar acesta a primit mai târziu numele de "Dismas" (adaptat dintr-un cuvânt grecesc care însemna "apus" sau "moarte"), într-o lucrare apocrifă, anume [[Evanghelia lui Nicodim (apocrifă)|Evanghelia lui Nicodim]]." Celălalt tâlhar s-ar fi numit Ghestas. Evanghelia arabă apocrifă a [[Evanghelia Copilăriei lui Iisus (apocrifă)|copilăriei lui Iisus]] îi numeşte pe cei doi tâlharu tâlhari "Tit şi Dymachus" şi adaugă o poveste despre cum Titus (tâlharul cel bun) i-ar fi împiedicat pe ceilalţi hoţi din ceata lui să îi jefuiască pe Maria şi pe Iosif în timpul fugii lor în Egipt. În tradiţia rusă, numele tâlharului celui bun este redat ca Rach.

Patriarhul [[Teofil al Alexandriei]] (385-412) a scris o Omilie despre Răstignire şi despre Tâlharul cel Bun – o lucrare clasică a literaturii copte. În Biserica Ortodoxă Răsăriteană, una dintre cântările din [[Săptămâna Patimilor|Vinerea Mare]] care aminteşte despre răstignirea Domnului şi despre moartea Lui pe Golgota se numeşte „a Tâlharului celui Bun” (sau „a Tâlharului înţelept”, în [[slavona veche|slavona bisericească]]: ''Razboinika blagorazumnago'') şi vorbeşte despre cum Hristos i-a dăruit lui Dismas [[Rai]]ul. În [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] mai există încă alte câteva cântări emoţionante care pornesc de la tema acestui imn şi care sunt între cele mai frumoase cântări de la [[Utrenia]] din Vinerea Mare.