Discuție Format:VechiulTestament

Va propun modificarea acelei casete (sau ce e, care apare la fiecare carte a Bibliei) cu Vechiul Testament. Ea introduce mare confuzie in randul cititorilor pentru ca amesteca cartile canonice (inspirate de Duhul Sfant) cu cele necanonice. Cred ca o caseta cu Vechiul Testament ar trebui sa urmeze ori clasificarea si ordinea din Biblia ortodoxa ori o clasificare traditionala ortodoxa (prezenta intr-un manual clasic). Eu as opta pe prima varianta. Iar Cartea IV Macabei nici nu apare in Biblia mea ortodoxa.Vladimir-Adrian 18 octombrie 2010 15:18 (UTC)

Dacă sunteţi convins de cele susţinute de dvs., nu vă împiedică nimeni să modificaţi Format:VechiulTestament. În ce priveşte "Biblia ortodoxă", sunt multe ediţii... La care dintre ele vă referiţi? --Sîmbotin 18 octombrie 2010 15:40 (UTC)

Biblia ortodoxa, fie ca vorbim de traducerea traditionala (indiferent de an) fie ca este vorba de traducerea lui Anania (acestea sunt cele doua variante clasice de pe piata) au o anumita ordine a cartilor. Cartile canonice din Vechiul Testament nu sunt amestecate cu cele necanonice, ci sunt prezentate separat, cartile canonice vin pe primul loc, urmand cele necanonice. O sa modific caseta urmand ordinea cartilor din Biblie.Vladimir-Adrian 18 octombrie 2010 16:52 (UTC)

Nu cred ca putem vorbi de carti necanonice si nu stiu daca "deuterocanonice" ne-ar ajuta cu ceva. Ele fac parte din Septuaginta, indiferent de locul lor in asezarea textului (care s-ar putea sa fie o optiune romaneasca). Cred ca termenul "necanonice" ar crea confuzii. Respectivele carti sunt totusi parte a Bibliei Ortodoxe (v. si in greaca si ce zic colegii de la engleza: en:Deuterocanon)Kamasarye 18 octombrie 2010 20:29 (UTC)

PS O clarificare asupra traducerilor aici: Nicolaescu, inclusiv despre IV Macabei.Kamasarye 18 octombrie 2010 20:51 (UTC)

Si eu cred ca "necanonice" preteaza la confuzie, si ar trebui puse intr-o sectiune separata din caseta cu Vechiul Testament fara vreo mentiune speciala. --Inistea 18 octombrie 2010 22:07 (UTC)

In Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 care poarta mentiunea manual pentru facultatile teologice aceste carti sunt numite ,,necanonice. Titlul capitolului este chiar ,,Cartile necanonice. Si daca asa sunt invatati studentii la Facultatea de Teologie nu vad de ce am face noi altfel daca pretindem ca reprezentam punctul de vedere oficial al ortodoxiei romanesti.

Am citit intreg capitolul dedicat acestora din cartea sus-mentionata, dar si capitolul special din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4 care este un catehism ortodox clasic. Aici aceste carti necanonice sunt numite anaghinoscomena adica ,,bune de citit, ceea ce am introdus in caseta.

Eu nu am zis ca nu fac parte din Septuaginta sau din Biblia ortodoxa. Apropo de locul lor in asezarea textului nu stiu daca este o optiune romaneasca. Am citit (prima carte indicata) ca in traducerile din 1914,1936, 1944 ca si in cele actuale ele figureaza dupa cele canonice. Termenul de necanonic inseamna doar ca nu au fost scrise sub inspiratia Duhului Sfant. Ele sunt considerate bune de citit.

Apropo de necanonice si deuterocanonice (care inseamna cu un oarecare grad de inspiratie) reproduc aici un fragment din prima carte mentionata

,,Cei mai multi dogmatisti si exegeti rusi si romani precum Filaret al Moscovei, Macarie, Onciul, Olariu, Melchisedec, Tarnavski le numesc necanonice in sensul ca nu sunt inspirate precum sunt cele 39 de carti. Sunt alti teologi, ca de exemplu Bratiotis, care atribuie cartilor amintite un oarecare grad de inspiratie numindu-le deuterocanonice.

Ceea ce este clar este

1. ca ele nu fac parte din canon, ceea ce cred ca ar trebui sa se regaseasca in caseta pentru ca cititorul sa stie, sa fie avertizat ca poate gasi aici si unele idei care nu beneficiaza de garantia adevarului care este oferita doar de Duhul Sfant. Se poate merge si pe folosirea unui alt termen (extracanonice, etc).

2. Daca variantele Bibliilor romanesti si catehismele oficiale romanesti prefera a le plasa separat, dupa cele canonice si nu amestecate cred ca ar trebui sa urmam si noi aceasta cale.

3. In caseta am trecut faptul ca sunt ,,bune de citit care arata ca sunt folositoare, ziditoare; doar ca trebuie citite cu o anumita precautie.Vladimir-Adrian 19 octombrie 2010 11:03 (UTC)

Doamne ajută, Să fiu sincer, nu credeam că se va naşte o aşa dispută înflăcărată atunci când am tradus această casetă. Am verificat astăzi şi varianta engleză şi e tot aşa ca atunci când am tradus-o. Cred că ar trebui să le prezentăm şi lor argumentele de mai sus să poată corecta caseta din limba engleză. E foarte bine că nu luam textele de acolo şi doar le traducem. Dar îl rog pe Vladimir-Adrian să corecteze caseta şi să mergem mai departe. Sunt atâtea alte articole la rând, de tradus, de îmbunătăţit, etc... Mai avem mult de lucru aici şi, cu ajutor de la Domnul, avem şi spor. Toate cele bune, Cristian M 19 octombrie 2010 19:00 (UTC)

Vladimir-Adrian, nu acelasi gen de informatie se da studentilor la teologie si oamenilor simpli. Stundetii la teologie capata o viziune de ansamblu a celor teologice si plaseaza o afirmatie intr-un context. Este ceva specific... specialistului, in orice domeniu. Nu la fel stau lucrurile cu oamenii care nu au competente speciale intr-un domeniu; cu ei explicatiile trebuie sa fie mai precaute, ca sa nu inteleaga aiurea etc. Compromisul de acum e bun, dar mai trebuie pus un link intern pe "Necanonice (bune ce citit)" si explicate lucruile. :) --Inistea 19 octombrie 2010 22:30 (UTC)