Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Discuție:Sfânta Scriptură

Îmbunătăţire

Când cineva va avea timp, acest articol trebuie îmbunătăţit, de exemplu utilizând en:Holy Scripture. --Inistea 15 decembrie 2007 12:46 (PST)

Lucrez la traducerea acestui articol. --IoanC 18 iulie 2009 06:29 (UTC)

Ups. Scuze, abia acum am văzut anunțul. Am tradus numele cărților Scripturii după varianta pe care o folosim pentru legături: bibliaortodoxa.ro. Kamasarye 29 iulie 2009 23:31 (UTC)

Nu ajunsesem la sectiunea cu numele cartilor. Am tradus acest articol ad litteram in marea majoritate. Nu am mai tradus textul in limba Eng de deasupra cuprinsului deoarece se regasea in mare parte si in introducere(care nu apartine de articolul in Eng)cat si in restul continutului. Nu am folosit diatrice in caz ca se schimba continutul. Cand se statorniceste continutul voi reveni pentru diatrice si schimbari minore.--IoanC 31 iulie 2009 12:08 (UTC)

---

Am separat capitolul despre impartirea textului pe capitole si versete, care e o chestiune pur tehnica (si e separata si in textul-sursa, adica prefata). Am facut niste reformulari acolo unde am vazut ca textul prelua mot-a-mot formularea din prefata IPS Bartolomeu si am adaugat cateva legaturi. Iuliana 4 februarie 2012 11:41 (HST)

Am revenit la o formulare mai indepartata de original pentru sistemul de referinte. Folosirea cuvintelor autorului de origine, chiar reformulate, nu e corecta(v. de ex. aici. Cand sunt doua trimiteri la o nota, se pun in aceeasi nota, cu punct si virgula intre ele, nu in note diferite, deci am unit trimiterea la Anania si cea la Catholic Encyclopedia.
Aceasta trimitere nu mai functioneaza, am eliminat-o: http://www.dailyiasi.ro/life-style/cultura/cele-mai-citite-10-carti-din-lume.html Iuliana 5 februarie 2012 17:44 (HST)

Linkurile care devin indisponibile nu se elimină căci ele pot fi recuperate cumva, iar recuperarea e mai uşoară dacă se cunosc data, titlul, etc. Chiar dacă la acest link nu sunt trecute aceste detalii, eu tot sper că voi putea să fac această recuperare. Voi întreba la Wikipedia cum se face, de la ei ştiu că se pot recupera aceste legături indisponibile. --Vladimir-Adrian 5 februarie 2012 23:39 (HST)

Tabel comparativ VT în Ortodoxie

Am pus un tabel comparativ al cartilor cuprinse in VT in Bibliile BO greaca, rusa si româna. Nu am avut timp sa-l traduc complet. Ne-a fost pus la dispozitie de prof. Stefan Munteanu de la Intitutul St-Serge din Paris.--Inistea 25 ianuarie 2013 04:44 (HST)

Am început, cu mare entuziasm, să traduc tabelul respectiv - deocamdată pentru Biblia în limba română - dar, „încurcate sunt căile Domnului”, am început să „imi prind urechile”, cum se zice. De exemplu, în tabel, cărțile 1 Esdras, 2 Esdras și Néhémie apar ca fiind trei cărți distincte, în timp ce în Biblia ortodoxă română II Ezdra și Neemia sunt considerate ca fiind una și aceeași. Eu folosesc două ediții ale Sfintei Scripturi:
1. Biblia sau Sfanta Scriptura tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grija a PF Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod (online la http://bibliaortodoxa.ro/)
2. „Sfânta Scriptură - Ediţia jubiliară a Sfântului Sinod”, din 2001, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, şi tipărită la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (online la http://www.dervent.ro/biblia.php) --Bătrânul (discuție) 25 ianuarie 2013 23:04 (HST)

Da, tabelul tocmai asta arata, diferenta dintre canonul biblic al VT in Bisericile Ortodoxe. Traduceti dupa Biblia sf. sinod, adica cea de la http://bibliaortodoxa.ro Multumesc!--Inistea 26 ianuarie 2013 00:14 (HST)

Am pus titlurile cărților Sfintei Scripturi după Biblia sau Sfânta Scriptura, tiparită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a P.F. Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod, 1994 (online). Am pus în paranteze titlurile cărților după Sfânta Scriptură - Ediţia jubiliară a Sfântului Sinod, din 2001, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, şi tipărită la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (online la http://www.dervent.ro/biblia.php). De asemenea am pus legăturile interne către articolele existente (și cele inexistente, cu legături roșii) care au ca titluri cărțile Vechiului Testament - nu vreau însă să mă pronunț aici asupra corectitudinii acestor titluri. --Bătrânul (discuție) 26 ianuarie 2013 05:23 (HST)
Am finalizat eu traducerea denumirilor, păastrând varianta din textul fr. (denumirea prescurtată pt citare). Mi se pare ca se vede destul de clar diferența între ele, potrivit intenției tabelului. Iuliana 9 noiembrie 2013 04:35 (HST)

Cerere de revenire a paginii Sfânta Scriptură

Discuție mutată de la pagina Discuție Utilizator:Sîmbotin.

Am văzut că a fost modificată major o pagină importantă despre Sfânta Scriptură tăind informațiile aduse din Pidalion, o carte de mare importanță pentru înțelegerea Ortodoxiei, insuflată și ea de Sfântul Duh. Acolo se făcea o sinteză patristică, cum numai Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul știa să o facă despre Sfânta Scriptură. În schimb se lasă o informație prescurtată, rece, unilaterală, conform teoriilor vehiculate mai recent. E adevărat că au apărut multe curente de idei și păreri culese din diferite surse. Acestea însă își au locul pe Wikipedia. OrthodoxWiki ar trebui să se distingă tocmai prin evidențierea mai ales a Sfintei Tradiții Ortodoxe care a fost păstrată de Sfinții Părinți și care a fost primită de oameni printr-o altfel de cunoaștere (provenită din curățirea de patimi și iluminarea Sfântului Duh), chiar dacă acum este foarte populară metoda istorico-critică de proveniență apuseană în care se rezumă părerile tuturor și se ia drept bună părerea majoritară, aflată la modă. Pr. Profesor Dumitru Stăniloae reușea să păstreze această metodă la exterior, dar întotdeauna revenea la izvoarele patristice pe care le argumenta cu multă delicatețe, folosind armele exterioare ale scolasticii. Nu văd de ce ar trebui modificată această linie folositoare atât pentru cunoaștere, dar și pentru mântuire. Dacă părăsim tocmai învățăturile Sfinților Părinți ne tăiem rădăcinile. Propun așadar revenirea la forma anterioară a paginii pentru a se păstra informația completă pentru doritorul de cunoaștere diversă și informația adevărată pentru iubitorul de învățături ale Sfinților Părinți. Alexandru Anastasiu (discuție) 28 decembrie 2018 17:35 (UTC)

Am etichetat articolul Sfânta Scriptură cu formatul {{îmbunătățire}} în urmă cu opt luni (mai exact la 27 aprilie 2018), din mai multe motive: abuz de scriere cu majuscule (care pe internet se interpretează ca țipăt/strigăt), imagini supradimensionate, titluri de secțiuni scrise cu caractere aldine și alte încălcări ale Manualului de stil. În plus, unele dintre secțiunile adăugate de dvs. dublau secțiunile deja existente în articol scrise de utilizatorii Inistea, Cristianm, Kamasarye, Vladimir-Adrian și alții. De asemenea, secțiunile introduse de dvs. nu conțin aproape deloc referințe spre sursele din care ați preluat informațiile respective.
După ce au trecut opt luni în care am tot așteptat această îmbunătățire a articolului, am dat revert la contribuțiile dvs., restabilind articolul la forma care respecta politicile oficiale ale OrthodoxWiki.
Vă voi satisface cererea de mai sus și voi restabili forma articolului la ultima variantă la care ați contribuit dvs. Să nu uităm însă că OrthodoxWiki este o enciclopedie, nu un blog sau un site oarecare, așa încât aștept din partea dvs. o îmbunătățire substanțială a articolului, rezervându-mi dreptul de a reveni la forma din prezent a acestuia dacă articolul nu va respecta Manualul de stil. Vă recomand să citiți și pagina Ajutor:Cum se scrie un articol bun. Succes și Doamne ajută! --Bătrânul (discuție) 28 decembrie 2018 19:15 (UTC)

Vă mulțumesc. Am primit atunci observația, dar n-am știut ce trebuie să fac, crezând că sunt suficiente modificările mici pe care le-ați făcut dvs. Am să încerc, însă nu promit că reușesc destul de repede fiindcă sunt medic stomatolog endodont microscopist și chirurg (în timpul săptămânii) și preot misionar al Arhiepiscopiei Râmnicului (la sfârșit de săptămână) iar acum, în plus, sunt și în studii/examene teologice postuniversitare, deci timpul meu este foarte limitat. Dar, dacă aveți răbdare să studiez mai întâi ce și cum trebuie făcut o să încerc să mă supun rânduielilor enciclopedice online. Consider că aveți dreptate în ce ați spus pentru a avea o formă necesară, utilă și de o frumusețe academică (cerută de omul modern care îl poate liniști prin prezența contextului cu care este el obișnuit și îl poate îndemna, dacă știe să-și lucreze și inima, la acceptarea în simțire a cuvintelor Sfinților Părinți). Domnul și Maica Domnului să vă binecuvinteze! Alexandru Anastasiu (discuție) 30 decembrie 2018 11:46 (UTC)

Nu e nicio grabă. Sper să iasă un articol bun. Doamne ajută! --Bătrânul (discuție) 30 decembrie 2018 16:55 (UTC)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Au mai trecut încă cinci luni și la acest articol nu s-a adus nicio îmbunătățire dintre cele semnalate mai sus: abuz de scriere cu majuscule (care pe internet se interpretează ca țipăt/strigăt), imagini supradimensionate, titluri de secțiuni scrise cu caractere aldine și alte încălcări ale Manualului de stil. În plus, unele dintre secțiunile adăugate de d.l Alexandru Anastasiu dublează secțiunile deja existente în articol scrise de utilizatorii Inistea, Cristianm, Kamasarye, Vladimir-Adrian și alții. Voi aduce iar articolul la forma acceptabilă (versiunea 48549 din 24 decembrie 2018). --Bătrânul (discuție) 7 iunie 2019 04:24 (UTC)

Acum am terminat cu examenele

Acum am terminat cu examenele. Aș dori să îmi spuneți cum pot corecta imaginile supradimensionate, titlurile de secțiuni scrise cu caractere aldine și celelalte încălcări ale Manualului de stil, pentru a da forma corectă articolului modificat. Vă mulțumesc anticipat. Domnul și Maica Domnului să vă binecuvinteze! Pr. Alexandru Anastasiu

Problemele referitoare la aspectul articolulului pot fi rezolvate relativ ușor - vedeți Manualul de stil și paginile de îndrumare ale OrthodoxWiki. Problema dificilă este cea legată de secțiunile adăugate de dvs., care dublează secțiunile deja existente în articol scrise de alți utilizatori experimentați, cu studii teologice, ca Inistea, Cristianm, Kamasarye, Vladimir-Adrian și alții. Sunteți convins că veți rescrie articolul mai bine decât aceștia? --Bătrânul (discuție) 28 iunie 2019 18:45 (UTC)

Este o caracteristică a mea definitorie ca problemele grele să-mi fie ușoare și cele ușoare să-mi fie grele. De aceea vă rog să mă îndrumați în aspectele de stil ușoare ca să nu stau să studiez manualul de stil cu pasiunea mea pentru absolut, neavând acest timp deoarece sunt în lucru cu două cărți în curs de publicare de 1000 de pagini. Una este despre viața unui sfânt contemporan care a ajuns prin suferință și pocăință la cunoașterea desăvârșită a lui Dumnezeu și stăreția duhovnicească, mirean fiind (urmând în toate calea cea plină de discernământ și ferită de înșelare a Sfinților Părinți), alta despre cunoaștere și evoluționism în lumina învățăturilor Sfinților Părinți. Ele trebuie să fie gata una la iarnă și cealaltă la vară, ca dizertație la facultatea de teologie din Sibiu, Masterat în Sistematică. Pentru publicarea unei cărți sunt foarte multe lucruri de făcut, printre care și corectarea celor scrise de cel puțin trei ori ca să nu apară greșeli. În plus am și pacienți la cabinetul meu pe care nu îi pot amâna. Deși sunt și medic, și preot cu studii teologice avansate nu se pune problema vreunei concurențe în pregătirea personală cu bunii noștri colegi pe care i-ați amintit. Este evident că toți sunt mai bine pregătiți și cu mai multă experiență decât mine. Însă subiectul abordat a fost tratat de Sfinții Părinți și doresc să aduc de la ei lumina cunoștinței în acest subiect. Pe lângă cunoștințele pe care le au Sfinții Părinți din ostenelile lor cărturărești, au trecut prin curățirea de patimi la iluminarea harului, astfel că toate cuvintele lor sunt cu înțelesuri dumnezeiești în care ne putem încrede, de o mai mare valoare decât orice studiu teologic, chiar și decât unul făcut de academicieni. Este o ispită provenită din apus de a ne forma cunoștința despre Dumnezeu și creație doar prin metoda istorico-critică. Adevărata cale de aflare a Adevărului, tradițională ortodocșilor și singura care duce fără abatere la voile și cugetele lui Dumnezeu, este descoperirea Lui de către Dumnezeu prin Sfinții Părinți. Adevărul nu este o sumă de informație ci Persoana Fiului lui Dumnezeu și se comunică prin dialog personal de pocăință și sfințire. Astfel că nu doresc să combat pe cineva, să rescriu sau să dublez vreun articol, ci să aduc la cele spuse deja de alții o îmbogățire de la Sfinții Părinți în mireasma cunoștinței autentice, cea fără de greșeală, insuflată de Sfântul Duh. Dacă mă ajutați în neputința mea de a da forma dorită articolului, mă voi folosi de sfaturile dvs și cu alte ocazii și nu vă voi mai osteni, fiindcă voi ține minte ce mi-ați spus. Așa voi mai aduce, dacă îmi ajută Dumnezeu, contribuția Sfinților Părinți și la alte subiecte. Fiindcă este o enciclopedie Ortodoxă este nevoie și de ce spuneți dvs. (aspectul științific enciclopedic) dar și de principiul care stă la temelia Sfintei Predanii Ortodoxe: să ne ferim de calea morții (mersul după voile și cugetele noastre) și să cultivăm cu multă stăruință, chiar înfruntând și ispite calea vieții (mersul după voile și cugetele lui Dumnezeu descoperite oamenilor prin Sfinții Părinți) în toate subiectele de aici. Dacă se pune problema vreunei concurențe sau competențe comparative cu alții, voi fi nevoit să mă retrag, deoarece Sfinții Părinți ne învață să nu ne numărăm cu alții, ci să ne considerăm cei mai răi, cei mai proști și cei mai neputincioși dintre toți, evitând astfel ispita cea mare a grăirii împotrivă. În nădejdea că nu v-am mâhnit, supărat sau contrazis cu ceva, vă mulțumesc anticipat pentru ajutorul dat în învățarea unui mod profesionist de a expune ideile. Domnul și Maica Domnului să vă binecuvinteze!— Acest mesaj nesemnat a fost adăugat de Alexandru Anastasiu (converseazăcontribuţii) .

Înapoi la pagina „Sfânta Scriptură”.