Discuție:Petroniu (Tănase)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Data adormirii

Referitor la modificarea din 06.11.2023, probabil că data adormirii apare diferită între cele două surse din cauza folosirii calendarului iulian (la Trinitas TV) și a celui gregorian (la Doxologia.ro), între 9 februarie 2011 și 24 februarie 2011 fiind exact 13 zile (diferența între cele două calendare în secolul XXI). Înmormântarea de la 24 februarie 2011 este datată evident tot conform calendarului gregorian, la două zile după deces, nu la 15 zile. --Bătrânul (discuție) 6 noiembrie 2023 10:44 (UTC)

Aveți dreptate, o să schimb înapoi data adormirii și o să ajustez data nașterii să se potrivească cu calendarul gregorian. Mulțumesc de observație! [ RappY (discuție) 6 noiembrie 2023 10:51 (UTC) ]

Redenumire articol?

Articolul este denumit „Petroniu (Tănase)”. Are sens să fie redenumit „Petroniu Tănase” să se păstreze uniformitatea între pagini? Alți părinți au numele normal fără paranteze. [ RappY (discuție) 7 noiembrie 2023 00:17 (UTC) ]

Da, ar putea fi redenumit. În Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX, excluzând articolul Petroniu (Tănase), avem 11 articole cu numele de familie pus în paranteză și 21 articole cu titlul fără paranteze. Aș zice să așteptăm totuși și opinia părintelui Iulian, care a inițiat acest articol în urmă cu 12 ani. --Bătrânul (discuție) 7 noiembrie 2023 05:45 (UTC)

Despre primul paragraf și eventuale adăugari bazate pe materialul din „Mărturii Athonite”

În primul paragraf este menționat că Pr. Petroniu a fost un „mare duhovnic ortodox al secolului XX”. Într-un episod din „Mărturii Athonite” (https://youtu.be/mcMrFy_62ZI?t=286) este menționat că Pr. Petroniu a refuzat mereu să fie duhovnic propriu-zis. Poate că în primul paragraf „duhovnic” este folosit într-un înțeles mai general, dar mă gândeam dacă nu am putea avea un început mai puternic pt Pr. Petroniu, mai ales după ce Trinitas TV a dedicat multe episoade pentru el. În special, cred că ar trebui menționat faptul că el este creditat pentru reînvierea activității la Prodromu când era o perioadă foarte grea, în timpul comunismului. Pot cita și faptul că Arhim. Antipa Skandalakis, starețul chiliei Sfânta Ana din Mănăstirea Iviru, a afirmat că Prodromu este acum „într-o perioadă de apogeu” deci pare că misiunea și obiectivul Pr. Petroniu au dat roade, apreciate nu doar de noi.

Pe parcursul emisiunii, am urmărit cu atenție fiecare episod, scriind câte ceva despre fiecare pe forumul crestinortodox.ro aici. Dacă vi se pare o idee bună, aș dori să mai adaug lucruri importante despre Pr. Petroniu, mai ales că mulți îl consideră un candidat evident pentru canonizare în viitorul apropiat. Printre lucrurile pe care mă gândeam să le adaug sunt:

  • Iubirea sa de neam: de multe ori a încurajat părinții din Sfântul Munte să-și iubească țara și să se comporte ca niște reprezentanți pentru România. Acestui lucru se adaugă mărturiile stareților greci care vorbesc foarte frumos de el, arătând că și alte neamuri au apreciat munca lui.
  • Oarecum legat de cele de mai sus, un lucru important despre care s-a vorbit într-un alt interviu este marea dorință neîmplinită a Pr. Petroniu: aceea ca românii să aibă mănăstirea lor în Sfântul Munte la fel cum au bulgarii, sârbii, rușii, și evident grecii. A spus că multe lucruri ar fi fost mult mai ușor administrativ dacă s-ar împlini această dorință, și o parte din corespondența sa am înțeles că se referea la aceste demersuri din păcate încă nereușite.
  • Citate din Pr. Petroniu (am notat câteva în threadul de mai sus)
  • Personalitatea Pr. Petroniu: descris ca „foarte sever”, „foarte retras”, „foarte interiorizat”, și descris ca un „colonel” de Pr. Cleopa. Acestea sunt importante și în legătură cu mărturisirile că era un om o nevoință „ca în pateric (...) cum nu mai întâlnești acum”.
  • Faptul că nu a fost duhovnic poate introduce și relația sa cu Părintele Iulian Lazăr care era duhovnicul părinților din schit.
  • Pr. Petroniu l-a ajutat pe Pr. Damaschin Grigoriatul să învețe limba română, ceea ce a dus la traducerea și popularizarea patericului românesc în Grecia.

Am adăugat deja despre corespondență, și mă gândeam să mai adaug cele de mai sus după ce se termină seria curentă ca să am o structură în cap a materialului complet.— Acest mesaj nesemnat a fost adăugat de RappY (converseazăcontribuţii) .

OrthodoxWiki fiind o enciclopedie creștin-ortodoxă de tip wiki, orice dezvoltare a unor articole deja existente este binevenită. Singura condiție este respectarea politicilor oficiale ale OrthodoxWiki.
Dacă doriți să nu fie perturbată editarea articolului prin intervențiile altor utilizatori, vă sugerez să folosiți formatul {{în curs}}, pus la începutul articolului; se evită astfel conflictele de editare, frustrante, consumatoare de timp și nervi. După ce terminați dezvoltarea articolului, veți retrage formatul respectiv. Succes! --Bătrânul (discuție) 7 noiembrie 2023 19:21 (UTC)
Scopul categoriei, în care este și P. Petroniu Tănase, este de a pune în evidență o generație de „mari duhovnici” sau „mari părinți duhovnicești” din secolul XX. Deși sintagma „mari duhovnici” este, cred, în înțelesul limbajului curent, identificabilă cu cea de „mari părinți duhovnicești”, nu văd propriu-zis un real inconvenient în a fi înlocuită. A se vedea și: https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/theologica/parintele-duhovnicesc-reconsiderare-eclesiologica-75774.html --Inistea (discuție) 7 noiembrie 2023 21:28 (UTC)
Mulțumesc amândorura pentru răspunsuri și îndrumări! [ RappY (discuție) 7 noiembrie 2023 23:00 (UTC) ]