Discernământ: Diferență între versiuni
(→Legături externe) |
(→Antonie cel Mare) |
||
Linia 11: | Linia 11: | ||
==Sfinţi Părinţi despre discernământ== | ==Sfinţi Părinţi despre discernământ== | ||
===Antonie cel Mare=== | ===Antonie cel Mare=== | ||
− | 10. Zis-a iarăşi: «Sunt unii care | + | 10. Zis-a iarăşi: «Sunt unii care şi-au topit trupurile lor în asceză şi, pentru că n-au avut dreaptă socotinţă, departe de Dumnezeu s-au făcut». |
− | 39. Zis-a | + | 39. Zis-a iarãşi: «Ştiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor şi amãgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatãl tãu şi îţi va da de ştire" (Deut. 32, 7)». |
− | 40. Zis-a | + | 40. Zis-a iarãşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greşeascã întru acestea». |
Versiunea de la data 2 februarie 2010 13:03
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Acest articol face parte din seria Spiritualitate ortodoxă | |
Sfintele Taine | |
Botezul – Mirungerea Sf. Împărtășanie – Spovedania Căsătoria – Preoția Sf. Maslu | |
Starea omului | |
Păcatul – Patima – Virtutea Raiul – Iadul | |
Păcate | |
Păcate strigătoare la cer | |
Păcate capitale | |
Alte păcate | |
Păcatele limbii | |
Virtuți | |
Virtuțile teologice | |
Virtuțile morale Înțelepciunea – Smerenia | |
Etapele vieții duhovnicești | |
Despătimirea (Curățirea) Contemplația Îndumnezeirea | |
Isihasm | |
Trezvia – Pocăința Isihia – Discernământul Mintea | |
Asceza | |
Fecioria – Ascultarea Statornicia – Postul Sărăcia – Monahismul | |
Rugăciunea | |
Închinarea – Cinstirea Pravila de rugăciune Rugăciunea lui Iisus Sf. Moaște – Semnul Sf. Cruci | |
Sfinții Părinți | |
Părinții apostolici Părinții pustiei Părinții capadocieni Filocalia Scara dumnezeiescului urcuș | |
Editați această casetă |
Discernământul sau drapta socoteală sau dreapta socotinţă este un termen folosit în teologia şi spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna capacitatea de a face distincţie între bine şi rău.
Obţinerea discernământului este o chestiune de practicare a credinţei celei drepte (orthodoxia) în modul cel drept (orthopraxia). Ajungerea la discernământ este privită ca primul pas înspre Îndumnezeire, care este starea de slăvire.
Semnificaţie
Aceşti termeni sunt parte componentă din ceea ce se numeşte "metoda terapeutică" a Ortodoxiei sau "tradiţia terapeutică." Teologia Ortodoxă spune că o credinţă este adevărată dacă vindecă bolile spirituale şi aduce credinciosul la "vederea Luminii necreate." Phronema - Discernământul se referă la "credinţa şi încrederea până la autosacrificiul complet în adevărurile etice şi religioase... din vocea lui Dumnezeu.... o convingere de nezdruncinat despre adevărurile Credinţei... nemicşorată şi puternică de-a lungul întregii vieţi, o experienţă zilnică în mod continuu verificată," [1] "un sentiment în creştere pentru înţelegerea lui Dumnezeu şi practicarea pietăţii ortodoxe—comportamentului şi credinţei ortodoxe." [2] Discernământul, în tradiţie, este considerat arma infailibilă "împotriva tuturor ereziilor şi schismelor din toate timpurile". [3] "Mintea Părinţilor" este, de asemenea, un termen folosit pentru discernământ [4] la fel ca şi "mintea lui Hristos." [5]
Sfinţi Părinţi despre discernământ
Antonie cel Mare
10. Zis-a iarăşi: «Sunt unii care şi-au topit trupurile lor în asceză şi, pentru că n-au avut dreaptă socotinţă, departe de Dumnezeu s-au făcut».
39. Zis-a iarãşi: «Ştiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor şi amãgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatãl tãu şi îţi va da de ştire" (Deut. 32, 7)».
40. Zis-a iarãşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greşeascã întru acestea».
Sfântul Ioan Scărarul
22. Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciţi, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebeşte (cele bune de cele rele) află sănătate şi depărtează boala.
65. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim cînd trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi cînd să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
Legături externe
- (ro) Discernământ, dreapta socoteală
- (ro) Nevoia de discernământ
- (ro) Despre dreapta socotinţă - interviu cu părintele Parintele Ieroschimonah Ştefan de la Schitul "Sf. Dimitrie" – Lacu, Muntele Athos
- Sfântul Ioan Scărarul - Scara - traducere, introducere şi note de Pr.Prof.Dr.Dumitru Staniloaie - Ed.Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române - Bucureşti - 1992