Dionisie cel Smerit: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: Cuviosul '''Dionisie cel Smerit''' (n. cca 470 - d. cca 545, Roma), sau '''Dionisie Exiguul''', este un teolog al Bisericii secolului al VI-lea, originar din Scythia Minor (Dobrog...)
 
Linia 2: Linia 2:
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Este prezentat de biograful său, Cassiodor, ca fiind "de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priceput în ambele limbi (latină şi greacă, ''n.n.''). cunoscător perfect al Sfintei Scripturi şi al Dogmaticii".  
+
Este prezentat de biograful său, Cassiodor, ca fiind "de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priceput în ambele limbi (latină şi greacă, ''n.n.''). cunoscător perfect al [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi al [[Dogmatica|Dogmaticii]]".  
  
A intrat de tânăr într-o mănăstire dobrogeană, alăturându-se călugărilor sciţi. Mai târziu ajunge la Constantinopol, pentru ca în anul 496 să fie chemat la Roma, unde a fost hirotonit preot.  
+
A intrat de tânăr într-o [[mănăstire]] dobrogeană, alăturându-se [[călugăr]]ilor sciţi. Mai târziu ajunge la [[Constantinopol]], pentru ca în anul 496 să fie chemat la Roma, unde a fost hirotonit [[preot]].  
  
 
A trăit mult timp în mănăstirea "Sfânta Anastasia", a lucrat şi în cancelaria papală.  
 
A trăit mult timp în mănăstirea "Sfânta Anastasia", a lucrat şi în cancelaria papală.  
Linia 12: Linia 12:
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
  
* A tradus mai multe opere dogmatice din greceşte în latineşte, toate însoţite de prefeţe personate: Sf.Grigorie de Nissa (Despre crearea omului, cu unele observaţii critice), Sf. Ciril al Alexandriei (Epistola 17 împotriva lui Nestorie, cu cele 12 anatematisme şi alte epistole), patriarhul Proclu al Constantinopolului (Tomosul către armeni) s.a.
+
* A tradus mai multe opere dogmatice din greceşte în latineşte, toate însoţite de prefeţe personale: Sf. [[Grigorie de Nissa]] (''Despre crearea omului'', cu unele observaţii critice), Sf. [[Chiril al Alexandriei]] (''Epistola 17 împotriva lui [[Nestorie]]'', cu cele 12 anatematisme şi alte epistole), patriarhul [[Proclu al Constantinopolului]] (''Tomosul către armeni'') s.a.
  
* A tradus şi câteva biografii cerute de monahi: Viaţa Sf. Pahomie, Pocăinţa minunată a Sf.  Thaisia.  
+
* A tradus şi câteva biografii cerute de [[monah]]i: ''Viaţa Sfântului [[Pahomie cel Mare]]'', ''Pocăinţa minunată a Sfintei Taisia''.  
  
* A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru sinoade ecumenice şi ale unor sinoade locale (în dotuă versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (decretale) a opt papi.  Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană.
+
* A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru [[sinoade ecumenice]] şi ale unor [[sinoade locale]] (în două versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (lat. ''decretale'') a opt papi.  Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană.
  
* I se atribuie şi culegerea unei colecţii de texte patristice Florilegiu - din Sfinţii Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului, Fericitul Augustin şi alţii.  
+
* I se atribuie şi culegerea unei colecţii de texte patristice - ''Florilegiu'' - din Sfinţii [[Atanasie cel Mare]], [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie de Nazianz]], [[Grigorie de Nyssa]], [[Ciprian din Cartagina]], [[Ilarie din Pictavium]], [[Ambrozie al Milanului]], [[Fericitul Augustin]] şi alţii.  
  
* A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi calcul pascal. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în Liber de Pashatae sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc.
+
* A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi [[calcul pascal]]. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în ''Liber de Pashatae'' sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc.
  
* In mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", Iuând pentru prima oara ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii.
+
* În mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii.
 
   
 
   
* Prin mai multe studii publicate în anii din urmă preotul Dr. Gheorghe Drăgulin susţine că îi aparţin şi lucrările puse sub numele lui "Dionisie Pseudo-areopagitul": Despre numele divine, Ierarhia îngerească, Ierarhia bisericească; Teologia mistică şi zece Epistole. Această atribuire nu face unanimitatea istoricilor.
+
* Prin mai multe studii publicate în anii din urmă preotul Dr. Gheorghe Drăgulin susţine că îi aparţin şi lucrările puse sub numele lui [[Dionisie Pseudo-areopagitul]]: ''Despre numele divine'', ''Ierarhia îngerească'', ''Ierarhia bisericească''; ''Teologia mistică'' şi zece Epistole. Această atribuire nu face unanimitatea istoricilor.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==

Versiunea de la data 11 iunie 2010 23:08

Cuviosul Dionisie cel Smerit (n. cca 470 - d. cca 545, Roma), sau Dionisie Exiguul, este un teolog al Bisericii secolului al VI-lea, originar din Scythia Minor (Dobrogea).

Viața

Este prezentat de biograful său, Cassiodor, ca fiind "de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priceput în ambele limbi (latină şi greacă, n.n.). cunoscător perfect al Sfintei Scripturi şi al Dogmaticii".

A intrat de tânăr într-o mănăstire dobrogeană, alăturându-se călugărilor sciţi. Mai târziu ajunge la Constantinopol, pentru ca în anul 496 să fie chemat la Roma, unde a fost hirotonit preot.

A trăit mult timp în mănăstirea "Sfânta Anastasia", a lucrat şi în cancelaria papală.

Tot Cassiodor scria că preda dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) şi că a învăţat mulţi ani în biserică.

Scrieri

  • A tradus şi câteva biografii cerute de monahi: Viaţa Sfântului Pahomie cel Mare, Pocăinţa minunată a Sfintei Taisia.
  • A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru sinoade ecumenice şi ale unor sinoade locale (în două versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (lat. decretale) a opt papi. Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană.
  • A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi calcul pascal. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în Liber de Pashatae sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc.
  • În mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii.
  • Prin mai multe studii publicate în anii din urmă preotul Dr. Gheorghe Drăgulin susţine că îi aparţin şi lucrările puse sub numele lui Dionisie Pseudo-areopagitul: Despre numele divine, Ierarhia îngerească, Ierarhia bisericească; Teologia mistică şi zece Epistole. Această atribuire nu face unanimitatea istoricilor.

Imnografie

Tropar (glas 1)

Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Dionisie, cel ce al socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute rânduielile Sfinţilor Părinţi. Pentru aceasta îţi cântăm cu bucurie: Slavă Celui ce ţi-a dat ţie înţelepciune; Slavă Celui ce te-a binecuvântat pe tine; Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre.

Condac (glas 8)

Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un apostol, pe Hristos propovăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcându-te, Sfinte Cuvioase Dionisie. Lumina ta, Părinte înţelepte, laudă Dumnezeirea cea întreit strălucitoare; pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfântă pomenirea ta.