Diaspora

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 8 mai 2019 18:20, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (retragere etichetă)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Diaspora este alcătuită din persoane care și-au părăsit pentru diferite motive țările sau regiunile de origine, denumind totodată comunitățile nou formate de către acestea în țările de reședință. Diaspora ortodoxă se referă, din punct de vedere geografic, la acele regiuni ale lumii unde trăiesc creștini ortodocși care sunt în afara teritoriilor canonic acceptate ca făcând parte dintr-o Biserică Ortodoxă autocefală sau autonomă.

Mulți ortodocși trăitori în Occident consideră că trăiesc ca popoare "împrăștiate" prin alte părți ale lumii, sub formă de "diaspora", dar păstrându-și specificul național și bisericesc. Biserica învață însă că toți creștinii care se află în deplină comuniune de credință, dragoste și slujire a Tainelor, trebuie să fie acasă într-Una Biserică sobornicească și apostolească în noile regiuni unde se găsesc.

Termenul de diaspora

Noțiunea de diaspora aplicată creștinilor ortodocși este considerată de mulți ca fiind un obstacol în fața unității jurisdicționale în acele zone încă nedefinite canonic, întrucât termenul privilegiază regruparea credincioșilor ortodocși pe criterii naționale, în defavoarea criteriului unității bisericești.

Este adevărat faptul că majoritatea comunităților ortodoxe din afara granițelor teritoriilor canonice ale Bisericilor Ortodoxe autocefale s-au format ca urmare a unor valuri de emigrație din aceste țări, aceștia dorindu-și în mod firesc să aibă propriile lor biserici și preoți slujitori acolo unde se aflau. Pe de altă parte, pe măsură ce aceste comunități au prins rădăcini în locurile de reședință, iar Ortodoxia a început să fie din ce în ce mai bine cunoscută și acolo, mai mulți localnici, creștini de alte confesiuni și necreștini au îmbrățișat credința ortodoxă. Aceștia au fost integrați în jurisdicțiile bisericești naționale, însă aplicarea termenului de diaspora pentru aceștia este complet improprie, ei fiind creștini ortodocși localnici. În plus, odată cu trecerea generațiilor și date fiind căsătoriile mixte, mulți dintre creștinii proveniți din familii de migranți se "împământenesc" și ei, aparținând nu doar culturii de origine a părinților și bunicilor, ci și culturii țării de reședință. Şi pentru aceștia, folosirea termenului este în din ce în ce mai mare măsură improprie.

Astfel, termenul de "diaspora" trebuie folosit cu precauție atunci când se discută despre situația comunităților ortodoxe din afara teritoriilor canonice ale Bisericilor autocefale și autonome recunoscute.

Jurisdicția teritoriilor din diaspora

Una din cele mai mari provocări în fața Ortodoxiei din diaspora constă în existența a mai multe jurisdicții suprapuse, un fenomen care este împotriva tradiției canonice a Bisericii Ortodoxe, care cere ca orice bucățică de teritoriu canonic trebuie să aibă doar un singur episcop.

Patriarhia Ecumenică din Constantinopol consideră, sprijinindu-se pe Canonul 28 al Sinodului de la Calcedon care îi acorda jurisdicția în "teritoriile barbare" interpretate de aceasta ca fiind toate teritoriile care nu aparțin unor alte Biserici Ortodoxe recunoscute. Această interpretare nu este recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe, care consideră că termenul la care face trimitere canonul 28 se referea strict la teritoriile aflate la granița jurisdicțională imediată (a se vedea mai multe în articolul despre Prerogativele Patriarhiei Ecumenice).

Principalele Biserici Ortodoxe autocefale au și jurisdicții extrateritoriale pentru credincioșii aparținând comunităților lor naționale care trăiesc în alte țări. Jurisdicții suprapuse există, în prezent, în America de Nord și de Sud, Europa Vestică, Asia, Australia, Oceania și în multe insule din Pacific, dar și în Estonia sau Republica Moldova (care nu sunt însă comunități diasporice).

Jurisdicții cu parohii în "diaspora"

Următoarele jurisdicții au, în prezent, parohii în "diaspora", adică parohii în afara teritoriului canonic definit în mod tradițional:

Abordarea panortodoxă

Problema "diasporei" ortodoxe se află și pe agenda Comisiei interortodoxe de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox care se întrunește periodic la Chambésy (Elveția). Astfel, potrivit Comunicatului final al celei de-a IV-a Conferințe panortodoxe presinodale de la Chambésy din 6-12 iunie 2009:

„Conferința a exprimat voința comună a Bisericilor Ortodoxe de a rezolva problema organizării canonice a Diasporei ortodoxe, potrivit eclesiologiei, tradiției și a practicii canonice a Bisericii Ortodoxe. Conferința a hotărât crearea unor noi Adunări ale Episcopilor în unele regiuni ale lumii situate în afara frontierelor tradiționale ale Bisericilor ortodoxe locale. Cei dintâi dintre episcopii din regiune care țin de Patriarhia Ecumenică vor fi președinții Adunărilor Episcopilor, iar în absența acestora, episcopii următori, în ordinea Dipticelor Bisericilor. Toți episcopii canonici recunoscuți ca atare de Bisericile Ortodoxe și care își îndeplinesc slujirea pastorală în cadrul comunităților existente în fiecare din aceste regiuni sunt membri ai acestor Adunări. Adunările episcopale au drept misiune manifestarea și promovarea unității Bisericii Ortodoxe, exercitarea împreună a diaconiei pastorale a credincioșilor din regiune și a da înaintea lumii o mărturie comună.”
()


Bibliografie

  • Grigorios Papathomas, "In the Age of Post-Ecclesiality. The Emergence of Post-Ecclesiological Modernity", in INTER. Romanian Review for Theological and Religious Studies, vol. II, no. 1-2/2008, pp. 40-54.
  • Radu Preda, Ortodoxia & Ortodoxiile. Studii social-teologice, Eikon [Theologia socialis 10], Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-757-401-5
  • en, fr, ru, gr: Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice, Chambésy, Geneva (Elveția) (Centrul gestionează organizarea Conferinței presinodale panortodoxe și publică documentele cele mai importante ale acesteia).

A se vedea și

Legături externe