Diaspora: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Legături externe)
(retragere etichetă)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
'''Diaspora''' este alcătuită din persoane care și-au părăsit pentru diferite motive țările sau regiunile de origine, denumind totodată comunitățile nou formate de către acestea în țările de reședință. ''Diaspora ortodoxă'' se referă, din punct de vedere geografic, la acele regiuni ale lumii unde trăiesc creștini ortodocși care sunt în afara [[teritoriu canonic|teritoriilor]] canonic acceptate ca făcând parte dintr-o Biserică Ortodoxă  [[autocefalie|autocefală]] sau [[autonomie|autonomă]].
  
'''Diaspora''' este alcătuită din persoane care şi-au părăsit pentru diferite motive ţările sau regiunile de origine, denumind totodată comunităţile nou formate de către acestea în ţările de reşedinţă. ''Diaspora ortodoxă'' se referă, din punct de vedere geografic, la acele regiuni ale lumii unde trăiesc creştini ortodocşi care sunt în afara [[teritoriu canonic|teritoriilor]] canonic acceptate ca făcând parte dintr-o Biserică Ortodoxă  [[autocefalie|autocefală]] sau [[autonomie|autonomă]].
+
Mulți ortodocși trăitori în Occident consideră că trăiesc ca popoare "împrăștiate" prin alte părți ale lumii, sub formă de "diaspora", dar păstrându-și specificul național și bisericesc. Biserica învață însă că toți creștinii care se află în deplină comuniune de credință, dragoste și slujire a [[Sfintele Taine|Tainelor]], trebuie să fie acasă într-[[Crezul|Una Biserică sobornicească și apostolească]] în noile regiuni unde se găsesc.  
 
 
Mulţi ortodocşi trăitori în Occident consideră că trăiesc ca popoare "împrăştiate" prin alte părţi ale lumii, sub formă de "diaspora", dar păstrându-şi specificul naţional şi bisericesc. Biserica învaţă însă că toţi creştinii care se află în deplină comuniune de credinţă, dragoste şi slujire a [[Sfintele Taine|Tainelor]], trebuie să fie acasă într-[[Crezul|Una Biserică sobornicească şi apostolească]] în noile regiuni unde se găsesc.  
 
  
 
==Termenul de diaspora==
 
==Termenul de diaspora==
  
Noţiunea de diaspora aplicată creştinilor ortodocşi este considerată de mulţi ca fiind un obstacol în faţa unităţii [[jurisdicţie|jurisdicţionale]] în acele zone încă nedefinite canonic, întrucât termenul privilegiază regruparea credincioşilor ortodocşi pe criterii naţionale, în defavoarea criteriului unităţii bisericeşti.
+
Noțiunea de diaspora aplicată creștinilor ortodocși este considerată de mulți ca fiind un obstacol în fața unității [[jurisdicție|jurisdicționale]] în acele zone încă nedefinite canonic, întrucât termenul privilegiază regruparea credincioșilor ortodocși pe criterii naționale, în defavoarea criteriului unității bisericești.
  
Este adevărat faptul că majoritatea comunităţilor ortodoxe din afara graniţelor teritoriilor canonice ale Bisericilor Ortodoxe autocefale s-au format ca urmare a unor valuri de emigraţie din aceste ţări, aceştia dorindu-şi în mod firesc să aibă propriile lor biserici şi preoţi slujitori acolo unde se aflau. Pe de altă parte, pe măsură ce aceste comunităţi au prins rădăcini în locurile de reşedinţă, iar Ortodoxia a început să fie din ce în ce mai bine cunoscută şi acolo, mai mulţi localnici, creştini de alte confesiuni şi necreştini au îmbrăţişat credinţa ortodoxă. Aceştia au fost integraţi în jurisdicţiile bisericeşti naţionale, însă aplicarea termenului de diaspora pentru aceştia este complet improprie, ei fiind creştini ortodocşi localnici. În plus, odată cu trecerea generaţiilor şi date fiind căsătoriile mixte, mulţi dintre creştinii proveniţi din familii de migranţi se "împământenesc" şi ei, aparţinând nu doar culturii de origine a părinţilor şi bunicilor, ci şi culturii ţării de reşedinţă. Şi pentru aceştia, folosirea termenului este în din ce în ce mai mare măsură improprie.  
+
Este adevărat faptul că majoritatea comunităților ortodoxe din afara granițelor teritoriilor canonice ale Bisericilor Ortodoxe autocefale s-au format ca urmare a unor valuri de emigrație din aceste țări, aceștia dorindu-și în mod firesc să aibă propriile lor biserici și preoți slujitori acolo unde se aflau. Pe de altă parte, pe măsură ce aceste comunități au prins rădăcini în locurile de reședință, iar Ortodoxia a început să fie din ce în ce mai bine cunoscută și acolo, mai mulți localnici, creștini de alte confesiuni și necreștini au îmbrățișat credința ortodoxă. Aceștia au fost integrați în jurisdicțiile bisericești naționale, însă aplicarea termenului de diaspora pentru aceștia este complet improprie, ei fiind creștini ortodocși localnici. În plus, odată cu trecerea generațiilor și date fiind căsătoriile mixte, mulți dintre creștinii proveniți din familii de migranți se "împământenesc" și ei, aparținând nu doar culturii de origine a părinților și bunicilor, ci și culturii țării de reședință. Şi pentru aceștia, folosirea termenului este în din ce în ce mai mare măsură improprie.  
  
Astfel, termenul de "diaspora" trebuie folosit cu precauţie atunci când se discută despre situaţia comunităţilor ortodoxe din afara teritoriilor canonice ale Bisericilor autocefale şi autonome recunoscute.  
+
Astfel, termenul de "diaspora" trebuie folosit cu precauție atunci când se discută despre situația comunităților ortodoxe din afara teritoriilor canonice ale Bisericilor autocefale și autonome recunoscute.  
  
==Jurisdicţia teritoriilor din diaspora==
+
==Jurisdicția teritoriilor din diaspora==
  
Una din cele mai mari provocări în faţa Ortodoxiei din diaspora constă în existenţa a mai multe jurisdicţii suprapuse, un fenomen care este împotriva [[canon|tradiţiei canonice]] a Bisericii Ortodoxe, care cere ca orice bucăţică de [[teritoriu canonic]] trebuie să aibă doar un singur [[episcop]].
+
Una din cele mai mari provocări în fața Ortodoxiei din diaspora constă în existența a mai multe jurisdicții suprapuse, un fenomen care este împotriva [[canon|tradiției canonice]] a Bisericii Ortodoxe, care cere ca orice bucățică de [[teritoriu canonic]] trebuie să aibă doar un singur [[episcop]].
  
[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] din Constantinopol consideră, sprijinindu-se pe Canonul 28 al [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]] care îi acorda jurisdicţia în "teritoriile barbare" interpretate de aceasta ca fiind toate teritoriile care nu aparţin unor alte Biserici Ortodoxe recunoscute. Această interpretare nu este recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe, care consideră că termenul la care face trimitere canonul 28 se referea strict la teritoriile aflate la graniţa jurisdicţională imediată (''a se vedea mai multe în articolul despre [[Prerogativele Patriarhiei Ecumenice]]'').  
+
[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] din Constantinopol consideră, sprijinindu-se pe Canonul 28 al [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]] care îi acorda jurisdicția în "teritoriile barbare" interpretate de aceasta ca fiind toate teritoriile care nu aparțin unor alte Biserici Ortodoxe recunoscute. Această interpretare nu este recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe, care consideră că termenul la care face trimitere canonul 28 se referea strict la teritoriile aflate la granița jurisdicțională imediată (''a se vedea mai multe în articolul despre [[Prerogativele Patriarhiei Ecumenice]]'').  
  
Principalele Biserici Ortodoxe autocefale au şi jurisdicţii extrateritoriale pentru credincioşii aparţinând comunităţilor lor naţionale care trăiesc în alte ţări. Jurisdicţii suprapuse există, în prezent, în America de Nord şi de Sud, Europa Vestică, Asia, Australia, Oceania şi în multe insule din Pacific, dar şi în Estonia sau Republica Moldova (care nu sunt însă comunităţi diasporice).
+
Principalele Biserici Ortodoxe autocefale au și jurisdicții extrateritoriale pentru credincioșii aparținând comunităților lor naționale care trăiesc în alte țări. Jurisdicții suprapuse există, în prezent, în America de Nord și de Sud, Europa Vestică, Asia, Australia, Oceania și în multe insule din Pacific, dar și în Estonia sau Republica Moldova (care nu sunt însă comunități diasporice).
 
<!--- ==Ortodoxia în Diaspora== --->
 
<!--- ==Ortodoxia în Diaspora== --->
  
===Jurisdicţii cu parohii în "diaspora"===
+
===Jurisdicții cu parohii în "diaspora"===
Următoarele [[jurisdicţie|jurisdicţii]] au, în prezent, [[parohie|parohii]] în  "diaspora", adică parohii în afara [[teritoriu canonic|teritoriului canonic]] definit în mod tradiţional:
+
Următoarele [[jurisdicție|jurisdicții]] au, în prezent, [[parohie|parohii]] în  "diaspora", adică parohii în afara [[teritoriu canonic|teritoriului canonic]] definit în mod tradițional:
 
*[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (cuprinde majoritatea parohiilor din diaspora)
 
*[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (cuprinde majoritatea parohiilor din diaspora)
 
*[[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Patriarhia Antiohiei]]
 
*[[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Patriarhia Antiohiei]]
Linia 36: Linia 34:
 
==Abordarea panortodoxă==
 
==Abordarea panortodoxă==
  
Problema "diasporei" ortodoxe se află şi pe agenda Comisiei interortodoxe de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox care se întruneşte periodic la Chambésy (Elveţia). Astfel, potrivit [http://www.centreorthodoxe.org/docs/La%20Commission%20interorthodoxe%20preparatoire%20pour%20le%20Saint%20et%20grand%20Concile%20de%20l.pdf Comunicatului final] al celei de-a IV-a Conferinţe panortodoxe presinodale de la Chambésy din 6-12 iunie 2009:
+
Problema "diasporei" ortodoxe se află și pe agenda Comisiei interortodoxe de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox care se întrunește periodic la Chambésy (Elveția). Astfel, potrivit [http://www.centreorthodoxe.org/docs/La%20Commission%20interorthodoxe%20preparatoire%20pour%20le%20Saint%20et%20grand%20Concile%20de%20l.pdf Comunicatului final] al celei de-a IV-a Conferințe panortodoxe presinodale de la Chambésy din 6-12 iunie 2009:
{{citat|Conferinţa a exprimat voinţa comună a Bisericilor Ortodoxe de a rezolva problema organizării canonice a Diasporei ortodoxe, potrivit [[eclesiologie]]i, tradiţiei şi a practicii canonice a Bisericii Ortodoxe. Conferinţa a hotărât crearea unor noi Adunări ale Episcopilor în unele regiuni ale lumii situate în afara frontierelor tradiţionale ale Bisericilor ortodoxe locale. Cei dintâi dintre [[episcop]]ii din regiune care ţin de Patriarhia Ecumenică vor fi preşedinţii Adunărilor Episcopilor, iar în absenţa acestora, episcopii următori, în ordinea [[Diptic]]elor Bisericilor. Toţi episcopii canonici recunoscuţi ca atare de Bisericile Ortodoxe şi care îşi îndeplinesc slujirea pastorală în cadrul comunităţilor existente în fiecare din aceste regiuni sunt membri ai acestor Adunări. Adunările episcopale au drept misiune manifestarea şi promovarea unităţii Bisericii Ortodoxe, exercitarea împreună a diaconiei pastorale a credincioşilor din regiune şi a da înaintea lumii o mărturie comună.|}}  
+
{{citat|Conferința a exprimat voința comună a Bisericilor Ortodoxe de a rezolva problema organizării canonice a Diasporei ortodoxe, potrivit [[eclesiologie]]i, tradiției și a practicii canonice a Bisericii Ortodoxe. Conferința a hotărât crearea unor noi Adunări ale Episcopilor în unele regiuni ale lumii situate în afara frontierelor tradiționale ale Bisericilor ortodoxe locale. Cei dintâi dintre [[episcop]]ii din regiune care țin de Patriarhia Ecumenică vor fi președinții Adunărilor Episcopilor, iar în absența acestora, episcopii următori, în ordinea [[Diptic]]elor Bisericilor. Toți episcopii canonici recunoscuți ca atare de Bisericile Ortodoxe și care își îndeplinesc slujirea pastorală în cadrul comunităților existente în fiecare din aceste regiuni sunt membri ai acestor Adunări. Adunările episcopale au drept misiune manifestarea și promovarea unității Bisericii Ortodoxe, exercitarea împreună a diaconiei pastorale a credincioșilor din regiune și a da înaintea lumii o mărturie comună.|}}
==A se vedea şi==
 
*[[Ortodoxia în America]]
 
*[[Ortodoxia în Asia]]
 
*[[Ortodoxia în Australasia]]
 
*[[Ortodoxia în Regatul Unit]]
 
*[[Ortodoxia în Europa Vestică]]
 
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
*Grigorios PAPATHOMAS, "In the Age of Post-Ecclesiality. The Emergence of Post-Ecclesiological Modernity", in ''INTER. Romanian Review for Theological and Religious Studies'', vol. II, no. 1-2/2008, pp. 40-54.
+
*Grigorios Papathomas, "In the Age of Post-Ecclesiality. The Emergence of Post-Ecclesiological Modernity", in ''INTER. Romanian Review for Theological and Religious Studies'', vol. II, no. 1-2/2008, pp. 40-54.
*Radu PREDA, ''Ortodoxia & Ortodoxiile. Studii social-teologice'', Eikon [Theologia socialis 10], Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-757-401-5
+
*Radu Preda, ''Ortodoxia & Ortodoxiile. Studii social-teologice'', Eikon [Theologia socialis 10], Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-757-401-5
*en, fr, ru, gr: [http://www.centreorthodoxe.org Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice], Chambésy, Geneva (Elveţia) (Centrul gestionează organizarea Conferinţei presinodale panortodoxe şi publică documentele cele mai importante ale acesteia).
+
*en, fr, ru, gr: [http://www.centreorthodoxe.org Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice], Chambésy, Geneva (Elveția) (Centrul gestionează organizarea Conferinței presinodale panortodoxe și publică documentele cele mai importante ale acesteia).
 +
 
 +
==A se vedea și==
 +
*[[Ortodoxia în America (cronologie)|Ortodoxia în America]]
 +
*[[Ortodoxia în China (cronologie)|Ortodoxia în Asia]]
 +
*[[Ortodoxia în Australasia]]
 +
*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Thiatirei și Marii Britanii|Ortodoxia în Regatul Unit]]
 +
*[[Exarhatul Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiție Rusă din Europa Vestică|Ortodoxia în Europa Vestică]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://jacwell.org/Fall_2003/are_we_living_in_diaspora.htm Are We Living in Diaspora?], by Archbishop [[Peter (L'Huillier) of New York|Peter (L'Huillier)]]
+
*[http://jacwell.org/Fall_2003/are_we_living_in_diaspora.htm Are We Living in Diaspora?], by Archbishop [[https://en.orthodoxwiki.org/Peter_(L%27Huillier)_of_New_York Peter (L'Huillier)]]
 
*[http://www.oca.org/Docs.asp?ID=138 Orthodoxy in America: Diaspora or Church?,] by Very Rev. Leonid Kishkovsky
 
*[http://www.oca.org/Docs.asp?ID=138 Orthodoxy in America: Diaspora or Church?,] by Very Rev. Leonid Kishkovsky
*[http://www.antiochian.org/wordhtml/200411_19.html "In the Diaspora"], by Metropolitan Maximos, published in ''The Word'', November 2004 ([[Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of North America|Antiochian]])
+
*[http://www.antiochian.org/wordhtml/200411_19.html "In the Diaspora"], by Metropolitan Maximos, published in ''The Word'', November 2004 ([[https://en.orthodoxwiki.org/Antiochian_Orthodox_Christian_Archdiocese_of_North_America Antiochian]])
 
*[http://www.oca.org/news.asp?ID=1013&SID=19 UK diocesan crisis tests Church's mission to all] by Archpriest Leonid Kishkovsky
 
*[http://www.oca.org/news.asp?ID=1013&SID=19 UK diocesan crisis tests Church's mission to all] by Archpriest Leonid Kishkovsky
 
  
 
[[Categorie:Jurisdicții]]
 
[[Categorie:Jurisdicții]]

Versiunea curentă din 8 mai 2019 18:20

Diaspora este alcătuită din persoane care și-au părăsit pentru diferite motive țările sau regiunile de origine, denumind totodată comunitățile nou formate de către acestea în țările de reședință. Diaspora ortodoxă se referă, din punct de vedere geografic, la acele regiuni ale lumii unde trăiesc creștini ortodocși care sunt în afara teritoriilor canonic acceptate ca făcând parte dintr-o Biserică Ortodoxă autocefală sau autonomă.

Mulți ortodocși trăitori în Occident consideră că trăiesc ca popoare "împrăștiate" prin alte părți ale lumii, sub formă de "diaspora", dar păstrându-și specificul național și bisericesc. Biserica învață însă că toți creștinii care se află în deplină comuniune de credință, dragoste și slujire a Tainelor, trebuie să fie acasă într-Una Biserică sobornicească și apostolească în noile regiuni unde se găsesc.

Termenul de diaspora

Noțiunea de diaspora aplicată creștinilor ortodocși este considerată de mulți ca fiind un obstacol în fața unității jurisdicționale în acele zone încă nedefinite canonic, întrucât termenul privilegiază regruparea credincioșilor ortodocși pe criterii naționale, în defavoarea criteriului unității bisericești.

Este adevărat faptul că majoritatea comunităților ortodoxe din afara granițelor teritoriilor canonice ale Bisericilor Ortodoxe autocefale s-au format ca urmare a unor valuri de emigrație din aceste țări, aceștia dorindu-și în mod firesc să aibă propriile lor biserici și preoți slujitori acolo unde se aflau. Pe de altă parte, pe măsură ce aceste comunități au prins rădăcini în locurile de reședință, iar Ortodoxia a început să fie din ce în ce mai bine cunoscută și acolo, mai mulți localnici, creștini de alte confesiuni și necreștini au îmbrățișat credința ortodoxă. Aceștia au fost integrați în jurisdicțiile bisericești naționale, însă aplicarea termenului de diaspora pentru aceștia este complet improprie, ei fiind creștini ortodocși localnici. În plus, odată cu trecerea generațiilor și date fiind căsătoriile mixte, mulți dintre creștinii proveniți din familii de migranți se "împământenesc" și ei, aparținând nu doar culturii de origine a părinților și bunicilor, ci și culturii țării de reședință. Şi pentru aceștia, folosirea termenului este în din ce în ce mai mare măsură improprie.

Astfel, termenul de "diaspora" trebuie folosit cu precauție atunci când se discută despre situația comunităților ortodoxe din afara teritoriilor canonice ale Bisericilor autocefale și autonome recunoscute.

Jurisdicția teritoriilor din diaspora

Una din cele mai mari provocări în fața Ortodoxiei din diaspora constă în existența a mai multe jurisdicții suprapuse, un fenomen care este împotriva tradiției canonice a Bisericii Ortodoxe, care cere ca orice bucățică de teritoriu canonic trebuie să aibă doar un singur episcop.

Patriarhia Ecumenică din Constantinopol consideră, sprijinindu-se pe Canonul 28 al Sinodului de la Calcedon care îi acorda jurisdicția în "teritoriile barbare" interpretate de aceasta ca fiind toate teritoriile care nu aparțin unor alte Biserici Ortodoxe recunoscute. Această interpretare nu este recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe, care consideră că termenul la care face trimitere canonul 28 se referea strict la teritoriile aflate la granița jurisdicțională imediată (a se vedea mai multe în articolul despre Prerogativele Patriarhiei Ecumenice).

Principalele Biserici Ortodoxe autocefale au și jurisdicții extrateritoriale pentru credincioșii aparținând comunităților lor naționale care trăiesc în alte țări. Jurisdicții suprapuse există, în prezent, în America de Nord și de Sud, Europa Vestică, Asia, Australia, Oceania și în multe insule din Pacific, dar și în Estonia sau Republica Moldova (care nu sunt însă comunități diasporice).

Jurisdicții cu parohii în "diaspora"

Următoarele jurisdicții au, în prezent, parohii în "diaspora", adică parohii în afara teritoriului canonic definit în mod tradițional:

Abordarea panortodoxă

Problema "diasporei" ortodoxe se află și pe agenda Comisiei interortodoxe de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox care se întrunește periodic la Chambésy (Elveția). Astfel, potrivit Comunicatului final al celei de-a IV-a Conferințe panortodoxe presinodale de la Chambésy din 6-12 iunie 2009:

„Conferința a exprimat voința comună a Bisericilor Ortodoxe de a rezolva problema organizării canonice a Diasporei ortodoxe, potrivit eclesiologiei, tradiției și a practicii canonice a Bisericii Ortodoxe. Conferința a hotărât crearea unor noi Adunări ale Episcopilor în unele regiuni ale lumii situate în afara frontierelor tradiționale ale Bisericilor ortodoxe locale. Cei dintâi dintre episcopii din regiune care țin de Patriarhia Ecumenică vor fi președinții Adunărilor Episcopilor, iar în absența acestora, episcopii următori, în ordinea Dipticelor Bisericilor. Toți episcopii canonici recunoscuți ca atare de Bisericile Ortodoxe și care își îndeplinesc slujirea pastorală în cadrul comunităților existente în fiecare din aceste regiuni sunt membri ai acestor Adunări. Adunările episcopale au drept misiune manifestarea și promovarea unității Bisericii Ortodoxe, exercitarea împreună a diaconiei pastorale a credincioșilor din regiune și a da înaintea lumii o mărturie comună.”
()

Bibliografie

  • Grigorios Papathomas, "In the Age of Post-Ecclesiality. The Emergence of Post-Ecclesiological Modernity", in INTER. Romanian Review for Theological and Religious Studies, vol. II, no. 1-2/2008, pp. 40-54.
  • Radu Preda, Ortodoxia & Ortodoxiile. Studii social-teologice, Eikon [Theologia socialis 10], Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-757-401-5
  • en, fr, ru, gr: Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice, Chambésy, Geneva (Elveția) (Centrul gestionează organizarea Conferinței presinodale panortodoxe și publică documentele cele mai importante ale acesteia).

A se vedea și

Legături externe