Diaconicon
Versiunea din 22 februarie 2010 18:08, autor: Inistea (Discuție | contribuții)
Diaconiconul (gr. διακονικόν) sau schevofilachion (gr. σκευοφυλάκιον), amândouă cuvinte de origină greacă, este o firidă sau o absidă (azi adesea chiar un dulap) în dreapta altarului, unde se păstreză veşmintele, vasele şi obiectele liturgice (hainele preoţeşti dar şi alte elemente ce fac parte din ritualul bisericesc).
În Biserica veche, proscomidiarul şi diaconiconul formau un loc unic (numit schevofilachion), și care se putea situa în afara altarului, lipit de altar sau în proximitate.