Diaconicon: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
|||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | '''Diaconiconul''' (gr. διακονικόν) sau '''schevofilachion''' (gr. σκευοφυλάκιον), amândouă cuvinte de origină greacă, este o firidă sau o absidă (azi adesea chiar un dulap) în dreapta [[altar]]ului, unde se | + | '''Diaconiconul''' (gr. διακονικόν) sau '''schevofilachion''' (gr. σκευοφυλάκιον), amândouă cuvinte de origină greacă, este o firidă sau o absidă (azi adesea chiar un dulap) în dreapta [[altar]]ului, unde se păstrează [[veșminte]]le, vasele și [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]] (hainele preoțești dar și alte elemente ce fac parte din ritualul bisericesc). |
În Biserica veche, [[proscomidiar]]ul și diaconiconul formau un loc unic (numit ''schevofilachion''), și care se putea situa în afara altarului, lipit de altar sau în proximitate. | În Biserica veche, [[proscomidiar]]ul și diaconiconul formau un loc unic (numit ''schevofilachion''), și care se putea situa în afara altarului, lipit de altar sau în proximitate. | ||
| + | |||
| + | Se numește diaconicon, pentru că în vechime era în grija [[Diacon|diaconului]]. | ||
| + | |||
| + | La catolici poartă denumirea de sacristie. | ||
| + | |||
| + | ==Surse== | ||
| + | * [[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | ||
[[Categorie:Arhitectura bisericească]] | [[Categorie:Arhitectura bisericească]] | ||
[[Categorie:Obiecte liturgice]] | [[Categorie:Obiecte liturgice]] | ||
Versiunea curentă din 24 august 2023 16:38
Diaconiconul (gr. διακονικόν) sau schevofilachion (gr. σκευοφυλάκιον), amândouă cuvinte de origină greacă, este o firidă sau o absidă (azi adesea chiar un dulap) în dreapta altarului, unde se păstrează veșmintele, vasele și obiectele liturgice (hainele preoțești dar și alte elemente ce fac parte din ritualul bisericesc).
În Biserica veche, proscomidiarul și diaconiconul formau un loc unic (numit schevofilachion), și care se putea situa în afara altarului, lipit de altar sau în proximitate.
Se numește diaconicon, pentru că în vechime era în grija diaconului.
La catolici poartă denumirea de sacristie.
Surse
- Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2