Diacon: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(mici corecturi)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
 
{{Template:Cler}}
 
{{Template:Cler}}
'''Diaconul''' este al treilea şi cel mai mic grad al [[ordinele mari|ordinelor mari]] ale [[cler]]ului din [[Biserica Ortodoxă]], fiind după [[episcop]] şi [[preot]]. Cuvântul ''diacon'' (în greceşte διάκονος) înseamnă ''servitor'' şi iniţial se referea la o persoană care servea/slujea la masă în comunităţile primilor creştini.  
+
'''Diaconul''' este al treilea și cel mai mic grad al [[ordinele mari|ordinelor mari]] ale [[cler]]ului din [[Biserica Ortodoxă]], fiind după [[episcop]] și [[preot]]. Cuvântul ''diacon'' (în grecește διάκονος) înseamnă ''servitor'' și inițial se referea la o persoană care servea/slujea la masă în comunitățile primilor creștini.  
  
 
== Diaconia ==
 
== Diaconia ==
Diaconul este ajutorul [[preot]]ului şi [[episcop]]ului în slujbele bisericii şi îi ajută la săvârşirea [[taine]]lor. Totuşi, un diacon nu poate săvârşi slujbele de unul singur.
+
Diaconul este ajutorul [[preot]]ului și [[episcop]]ului în slujbele bisericii și îi ajută la săvârșirea [[taine]]lor. Totuși, un diacon nu poate săvârși slujbele de unul singur.
  
Cu binecuvântarea preotului sau a episcopului care slujeşte, diaconul conduce comunitatea prezentă în rugăciunile colective şi citeşte din [[Sfânta Scriptură]] în timpul slujbelor. De asemenea, el este responsabil de amenajările necesare în timpul slujirilor publice şi îi atenţionează pe oameni la momentele necesare.
+
Cu binecuvântarea preotului sau a episcopului care slujește, diaconul conduce comunitatea prezentă în rugăciunile colective și citește din [[Sfânta Scriptură]] în timpul slujbelor. De asemenea, el este responsabil de amenajările necesare în timpul slujirilor publice și îi atenționează pe oameni la momentele necesare.
 
 
În plus, diaconul mai poate realiza şi alte sarcini legate de viaţa Bisericii, din când în când, cu binecuvântarea şi sub îndrumarea preotului sau episcopului său.
+
În plus, diaconul mai poate realiza și alte sarcini legate de viața Bisericii, din când în când, cu binecuvântarea și sub îndrumarea preotului sau episcopului său.
  
Un diacon poate primi binecuvântare de la episcopul sau preotul său paroh să împartă Sfânta [[Euharistie]] credincioşilor, fie din al doilea [[potir]] la [[Sfânta Liturghie]] obişnuită (atunci când slujeşte un preot), fie la slujba numită [[obedniţa]] care se slujeşte atunci când preotul este absent. Cu toate acestea, în niciunul din cazuri, diaconul nu sfinţeşte [[Sfintele Daruri]] de unul singur.
+
Un diacon poate primi binecuvântare de la episcopul sau preotul său paroh să împartă Sfânta [[Euharistie]] credincioșilor, fie din al doilea [[potir]] la [[Sfânta Liturghie]] obișnuită (atunci când slujește un preot), fie la slujba numită [[obednița]] care se slujește atunci când preotul este absent. Cu toate acestea, în niciunul din cazuri, diaconul nu sfințește [[Sfintele Daruri]] de unul singur.
  
 
==Rangurile diaconilor==
 
==Rangurile diaconilor==
Din punct de vedere al Tainelor, toţi diaconii sunt egali între ei. Cu toate acestea, ei au rangul şi slujesc în funcţie de vechimea de la hirotonire.  
+
Din punct de vedere al Tainelor, toți diaconii sunt egali între ei. Cu toate acestea, ei au rangul și slujesc în funcție de vechimea de la hirotonire.  
  
La fel ca în cazul episcopilor şi preoţilor, există diferite ranguri administrative printre diaconi. Un diacon în vârstă al unei catedrale sau al unei biserici importante poate primi titlul de '''''protodiacon''''' şi pretinde prioritate atunci când slujeşte împreună cu alţi diaconi. Diaconul şef numit pe lângă persoana unui episcop este numit '''''arhidiacon'''''. Un diacon care este şi monah este numit '''''ierodiacon'''''.
+
La fel ca în cazul episcopilor și preoților, există diferite ranguri administrative printre diaconi. Un diacon în vârstă al unei catedrale sau al unei biserici importante poate primi titlul de '''''protodiacon''''' și pretinde prioritate atunci când slujește împreună cu alți diaconi. Diaconul șef numit pe lângă persoana unui episcop este numit '''''arhidiacon'''''. Un diacon care este și monah este numit '''''ierodiacon'''''.
  
În [[Biserica Ortodoxă Română]], conform ''[http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române]'' (art. 145 (4)), rangul de arhidiacon poate fi acordat de către [[episcop]]ul locului, „pentru activitate îndelungată şi deosebită”, diaconilor din clerul de mir. Această distincţie îi dă dreptul de a purta şi [[cruce pectorală]].
+
În [[Biserica Ortodoxă Română]], conform ''[http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române]'' (art. 145 (4)), rangul de arhidiacon poate fi acordat de către [[episcop]]ul locului, „pentru activitate îndelungată și deosebită”, diaconilor din clerul de mir. Această distincție îi dă dreptul de a purta și [[cruce pectorală]].
  
 
==Etichetă==
 
==Etichetă==
 
La ocaziile oficiale (de exemplu, în antetul unei scrisori sau când este prezentat un vorbitor), adresarea politicoasă către un diacon se face cu formula "Cuviosul Diacon [Ioan]." ''Diacon'' este adesea abreviat ''Dcn.'' sau ''Dn.''
 
La ocaziile oficiale (de exemplu, în antetul unei scrisori sau când este prezentat un vorbitor), adresarea politicoasă către un diacon se face cu formula "Cuviosul Diacon [Ioan]." ''Diacon'' este adesea abreviat ''Dcn.'' sau ''Dn.''
  
În situaţii obişnuite, de exemplu conversaţii uzuale, este adecvat să se facă referire la un diacon cu formula "Diaconul [Ioan]." Este de notat că în anumite tradiţii se obişnuieşte ca diaconii să fie apelaţi cu formula "Părinte"—de exemplu, "Părinte Diacon [Ioan]" sau chiar "Părinte [Ioan]."
+
În situații obișnuite, de exemplu conversații uzuale, este adecvat să se facă referire la un diacon cu formula "Diaconul [Ioan]." Este de notat că în anumite tradiții se obișnuiește ca diaconii să fie apelați cu formula "Părinte"—de exemplu, "Părinte Diacon [Ioan]" sau chiar "Părinte [Ioan]."
  
Diaconii nu pot binecuvânta, de aceea este '''inadecvat''' să ceri binecuvântarea unui diacon şi să-i săruţi mâna. Binecuvântările sunt date doar de preoţi şi episcopi, astfel încât aceste exprimări ale cinstei le sunt rezervate.
+
Diaconii nu pot binecuvânta, de aceea este '''inadecvat''' să ceri binecuvântarea unui diacon și să-i săruți mâna. Binecuvântările sunt date doar de preoți și episcopi, astfel încât aceste exprimări ale cinstei le sunt rezervate.
  
  
:'''''Nota bene''': Pentru mai multe detalii despre modul potrivit de adresare faţă de clerici şi monahi, a se vedea şi articolul: [[Cler (formule de adresare)]]''
+
:'''''Nota bene''': Pentru mai multe detalii despre modul potrivit de adresare față de clerici și monahi, a se vedea și articolul: [[Cler (formule de adresare)]]''
  
==Veşmintele diaconilor==
+
==Veșmintele diaconilor==
Veşmintele diaconilor sunt [[stihar]], [[orar]] şi [[mânecuţe]].
+
Veșmintele diaconilor sunt [[stihar]], [[orar]] și [[mânecuțe]].
  
Toate trei nivelele clerului superior poartă stihar. Stiharul este o tunică cu mâneci lungi care atinge pământul. Ea îi aminteşte purtătorului că [[har]]ul Duhului Sfânt îl acoperă ca şi cu o haină a mântuirii şi bucuriei. Pentru diaconi, stiharul are mâneci largi şi este confecţionată dintr-un material mai greu decât în cazul preoţilor şi episcopilor, care îşi îmbracă stiharul pe sub alte veşminte.
+
Toate trei nivelele clerului superior poartă stihar. Stiharul este o tunică cu mâneci lungi care atinge pământul. Ea îi amintește purtătorului că [[har]]ul Duhului Sfânt îl acoperă ca și cu o haină a mântuirii și bucuriei. Pentru diaconi, stiharul are mâneci largi și este confecționată dintr-un material mai greu decât în cazul preoților și episcopilor, care își îmbracă stiharul pe sub alte veșminte.
  
A doua piesă a veşmintelor diaconului este orarul. Orarul este o fâşie îngustă de material pe care diaconii o înfășoară în jurul corpului şi care se termină în faţă după ce trece peste umărul drept. El reprezintă harul Duhului Sfânt care îl unge pe diacon la hirotonire ca uleiul. Este veşmântul principal al diaconului iar fără el nu poate sluji. Atunci când diaconul conduce rugăciunea poporului sau când le cere atenţia, diaconul ţine un capăt al orarului său în mâna dreaptă ridicată. [[Epitrahil]]ul preoţesc şi [[omofor]]ul episcopului sunt modele specializate de orar.
+
A doua piesă a veșmintelor diaconului este orarul. Orarul este o fâșie îngustă de material pe care diaconii o înfășoară în jurul corpului și care se termină în față după ce trece peste umărul drept. El reprezintă harul Duhului Sfânt care îl unge pe diacon la hirotonire ca uleiul. Este veșmântul principal al diaconului iar fără el nu poate sluji. Atunci când diaconul conduce rugăciunea poporului sau când le cere atenția, diaconul ține un capăt al orarului său în mâna dreaptă ridicată. [[Epitrahil]]ul preoțesc și [[omofor]]ul episcopului sunt modele specializate de orar.
  
A treia piesă a veşmintelor diaconului sunt mânecuţele. Acestea sunt manşete care sunt îmbrăcate peste încheieturile mâinii, legate cu un şiret lung. Această piesă este purtată şi de episcop şi de preot. Ea are rolul practic de a ţine legate mânecile hainelor de pe dedesubt în timpul slujbelor pentru a nu-l încurca pe purtător. De asemenea, îi amintesc purtătorului că el nu slujeşte prin propria lui putere ci cu ajutorul lui Dumnezeu.
+
A treia piesă a veșmintelor diaconului sunt mânecuțele. Acestea sunt manșete care sunt îmbrăcate peste încheieturile mâinii, legate cu un șiret lung. Această piesă este purtată și de episcop și de preot. Ea are rolul practic de a ține legate mânecile hainelor de pe dedesubt în timpul slujbelor pentru a nu-l încurca pe purtător. De asemenea, îi amintesc purtătorului că el nu slujește prin propria lui putere ci cu ajutorul lui Dumnezeu.
  
Înainte ca diaconul să poată îmbrăca vreun veşmânt, el trebuie ca mai întâi să primească binecuvântarea episcopului sau preotului cu care slujeşte.
+
Înainte ca diaconul să poată îmbrăca vreun veșmânt, el trebuie ca mai întâi să primească binecuvântarea episcopului sau preotului cu care slujește.
  
==Vezi şi==
+
==Vezi și==
* [[Diaconiţă]]
+
* [[Diaconiță]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://www.deacon.ru/ The Ministry of Deacon] (în ruseşte)
+
*[http://www.deacon.ru/ The Ministry of Deacon] (în rusește)
 
*[http://www.orthodox.net/ustav/bulgakov-deacon.html The Deacon]  
 
*[http://www.orthodox.net/ustav/bulgakov-deacon.html The Deacon]  
 
*[http://www.orthodoxinfo.com/praxis/clergy_etiquette.aspx Clergy Etiquette]
 
*[http://www.orthodoxinfo.com/praxis/clergy_etiquette.aspx Clergy Etiquette]

Versiunea de la data 10 mai 2016 17:38

Acest articol face parte din seria
Cler
Antiochian local synod.jpg
Ordinele mari
Episcop - Preot - Diacon
Ordinele mici
Subdiacon - Citeț
Cantor - Acolit
Ordine dispărute
Horepiscop - Exorcist
Paznicul ușii - Diaconiță
Titluri episcopale
Patriarh - Catolicos
Arhiepiscop - Mitropolit
Vicar - Titular
Titluri preoțești
Protopop - Paroh
Protosinghel - Sachelar
Iconom - Iconom stavrofor
Titluri diaconale
Arhidiacon
Protodiacon - Ierodiacon
Titluri monahale
Arhimandrit
Stareț - Egumen
Adiacente
Hirotonie - Veșminte
Formule de adresare
Distincții bisericești
Exarh - Vicar
Editați această casetă


Diaconul este al treilea și cel mai mic grad al ordinelor mari ale clerului din Biserica Ortodoxă, fiind după episcop și preot. Cuvântul diacon (în grecește διάκονος) înseamnă servitor și inițial se referea la o persoană care servea/slujea la masă în comunitățile primilor creștini.

Diaconia

Diaconul este ajutorul preotului și episcopului în slujbele bisericii și îi ajută la săvârșirea tainelor. Totuși, un diacon nu poate săvârși slujbele de unul singur.

Cu binecuvântarea preotului sau a episcopului care slujește, diaconul conduce comunitatea prezentă în rugăciunile colective și citește din Sfânta Scriptură în timpul slujbelor. De asemenea, el este responsabil de amenajările necesare în timpul slujirilor publice și îi atenționează pe oameni la momentele necesare.

În plus, diaconul mai poate realiza și alte sarcini legate de viața Bisericii, din când în când, cu binecuvântarea și sub îndrumarea preotului sau episcopului său.

Un diacon poate primi binecuvântare de la episcopul sau preotul său paroh să împartă Sfânta Euharistie credincioșilor, fie din al doilea potir la Sfânta Liturghie obișnuită (atunci când slujește un preot), fie la slujba numită obednița care se slujește atunci când preotul este absent. Cu toate acestea, în niciunul din cazuri, diaconul nu sfințește Sfintele Daruri de unul singur.

Rangurile diaconilor

Din punct de vedere al Tainelor, toți diaconii sunt egali între ei. Cu toate acestea, ei au rangul și slujesc în funcție de vechimea de la hirotonire.

La fel ca în cazul episcopilor și preoților, există diferite ranguri administrative printre diaconi. Un diacon în vârstă al unei catedrale sau al unei biserici importante poate primi titlul de protodiacon și pretinde prioritate atunci când slujește împreună cu alți diaconi. Diaconul șef numit pe lângă persoana unui episcop este numit arhidiacon. Un diacon care este și monah este numit ierodiacon.

În Biserica Ortodoxă Română, conform Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române (art. 145 (4)), rangul de arhidiacon poate fi acordat de către episcopul locului, „pentru activitate îndelungată și deosebită”, diaconilor din clerul de mir. Această distincție îi dă dreptul de a purta și cruce pectorală.

Etichetă

La ocaziile oficiale (de exemplu, în antetul unei scrisori sau când este prezentat un vorbitor), adresarea politicoasă către un diacon se face cu formula "Cuviosul Diacon [Ioan]." Diacon este adesea abreviat Dcn. sau Dn.

În situații obișnuite, de exemplu conversații uzuale, este adecvat să se facă referire la un diacon cu formula "Diaconul [Ioan]." Este de notat că în anumite tradiții se obișnuiește ca diaconii să fie apelați cu formula "Părinte"—de exemplu, "Părinte Diacon [Ioan]" sau chiar "Părinte [Ioan]."

Diaconii nu pot binecuvânta, de aceea este inadecvat să ceri binecuvântarea unui diacon și să-i săruți mâna. Binecuvântările sunt date doar de preoți și episcopi, astfel încât aceste exprimări ale cinstei le sunt rezervate.


Nota bene: Pentru mai multe detalii despre modul potrivit de adresare față de clerici și monahi, a se vedea și articolul: Cler (formule de adresare)

Veșmintele diaconilor

Veșmintele diaconilor sunt stihar, orar și mânecuțe.

Toate trei nivelele clerului superior poartă stihar. Stiharul este o tunică cu mâneci lungi care atinge pământul. Ea îi amintește purtătorului că harul Duhului Sfânt îl acoperă ca și cu o haină a mântuirii și bucuriei. Pentru diaconi, stiharul are mâneci largi și este confecționată dintr-un material mai greu decât în cazul preoților și episcopilor, care își îmbracă stiharul pe sub alte veșminte.

A doua piesă a veșmintelor diaconului este orarul. Orarul este o fâșie îngustă de material pe care diaconii o înfășoară în jurul corpului și care se termină în față după ce trece peste umărul drept. El reprezintă harul Duhului Sfânt care îl unge pe diacon la hirotonire ca uleiul. Este veșmântul principal al diaconului iar fără el nu poate sluji. Atunci când diaconul conduce rugăciunea poporului sau când le cere atenția, diaconul ține un capăt al orarului său în mâna dreaptă ridicată. Epitrahilul preoțesc și omoforul episcopului sunt modele specializate de orar.

A treia piesă a veșmintelor diaconului sunt mânecuțele. Acestea sunt manșete care sunt îmbrăcate peste încheieturile mâinii, legate cu un șiret lung. Această piesă este purtată și de episcop și de preot. Ea are rolul practic de a ține legate mânecile hainelor de pe dedesubt în timpul slujbelor pentru a nu-l încurca pe purtător. De asemenea, îi amintesc purtătorului că el nu slujește prin propria lui putere ci cu ajutorul lui Dumnezeu.

Înainte ca diaconul să poată îmbrăca vreun veșmânt, el trebuie ca mai întâi să primească binecuvântarea episcopului sau preotului cu care slujește.

Vezi și

Legături externe