Modificări

Cercetătorii au descoperit cea mai veche scriere evreiască cunoscută, o inscripţie datând din sec al X-lea, din timpul perioadei lui [[David]]. Mulţi cercetători credeau până acum că Biblia datează cel mai devreme din sec al VI-lea, de când data cea mai veche dovadă a scrierii ebraice. Dar noul text ebraic descifrat este cu patru secole mai vechi.,,Indică că Regatul Israel exista deja în secoulul secolulul al X-lea şi că cel puţin unele din textele biblice au fost scrise cu sute de ani înainte de datele prezentate de cercetarea curentă”, a spus Gershon Galil, profesor la Biblical Studies at the University of Haifa din Israel, care a descifrat textul.

În 1838 Edward Robinson a descoperit un tunel de apă care a fost identificat ca fiind al lui Ezechia. În 1880 un localnic a descoperit o inscripţie în interiorulul interiorul tunelului, care consemnează că tunelul a fost excavat din est şi din vest, lucrătorii întâlnindu-se la mijloc. Tunelul are aproximativ 554 m. Este confirmată relatarea din IV Regi 20.20:,,Celelalte fapte ale lui Iezechia, luptele lui şi cum că el a făcut iazul şi canalul pentru adus apă în cetate, sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda...". Biblia spune pe de altă parte că Iezechia a astupat izvoarele de apă care erau afară din cetate pentru ca regele asirian Sanherib să nu găsească apă.(2Cron32.1-4) Tunelul porneşte de la Izvorul Gihon şi ajunge la Bazinul Siloamului. El se poate străbate la ora actuală de către vizitatori.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.bibleplaces.com/heztunnel.htm</ref><ref>http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305440305001688</ref><ref>http://www.israel-resort-vacation.com/hezekiah%E2%80%99s-tunnel-living-proof-of-god%E2%80%99s-greatness-throughout-human-history/</ref><ref>http://www.youtube.com/watch?v=boC7lOV-1PU</ref><ref>http://articolecrestine.com/subcategorie-1/arheologia-si-reconstituirea-istoriei/6-dezgroparea-palestinei-antice.html</ref>

În siturile din Iuda de la sfârşitul secolului al VII-lea s-au descoperit peste o mie două sute de vase mari (sau numai toartele vaselor), fiecare purtând o amprentă a unui sigliu sigiliu care se citeşte lmlk adică ,,pentru rege”, urmată în unele cazuri de numele unei cetăţi. Acestea par să fi făcut parte dintr-un sistem de distribuţie instituit de Ezechia pentru a se asigura că există provizii suficiente pentru asediul asirian. Peste cinci sute au fost găsite la Lahiş în stratul de distrugere de la sfârşitul sec. al VIII-lea. Una dintre amprentele de sigliu sigiliu îl numeşte efectiv pe Ezechia ca rege al lui Iuda.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>

În 1965 arheologii egipteni care lucrau la Gaza au descoperit o sinagogă evreiască din secolul al VI-lea d.Hr. Pe podeaua ornamentată a sinagogii se afla un mozaic-realizat din pietre mici de diferite culori- care înfăţişează un personaj încoronat care cântă la liră. Numele lui David este scris în limba ebraică, risipind orice îndoială cu privire la identitatea muzicantului.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 86, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=31936</ref><ref>http://www.orthograffiti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/</ref><ref>Hoffmeier spune:Lire adevărate au fost găsite în mormintele regale din Ur, datând din cca 2650 î.Hr. Acestea nu sunt simple instrumente, ci adevărate opere de artă, placate cu aur şi cu lazulit, o piatră semipreţioasă. Un panel decorativ din fildeş, din Megghido, datând din cca 1200 î.Hr, înfăţişează un rege aşazat aşezat pe tron. În faţa lui se află o femeie, probabil regina, alături de care este un muzicant cântând la liră. Aceasta scenă ilustrează că familia regală a Orientului Apropiat al Antichităţii obişnuia să fie întreţinută de muzicanţii de la curte, aşa cum a fost David pentru o scurtă vreme pentru regele Saul (Arheologia Bibliei, pag 86)</ref>

Arheologii iraelieni israelieni conduşi de Avraham Biran au descoperit un fragment dintr-o stelă sfărâmată în oraşul Dan, oraşul cel mai nordic al Israelului. La acest fragment s-a adăugat un an mai târziu o piesă mică găsită în aceeşi aceeaşi zonă. Împreună acestea ne informează despre o bătălie purtată împotriva Israelului şi a lui Iuda în jurul anului 841 î.Hr, probabil de regele Hazael al Damascului, care posibil să fi fost autorul textului. Stela a fost ridicată pentru a comemora victoria acelui rege asupra nordului Israelului şi probabil a fost sfărâmată atunci când regatul de nord şi-a obţinut independenţa faţă de Damasc câţiva ani mai târziu. Ea conţine cuvintele ,,casa lui David".<ref>-J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 87, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.nytimes.com/1993/08/06/world/from-israeli-site-news-of-house-of-david.html?pagewanted=all?pagewanted=all</ref>