Modificări

Salt la: navigare, căutare

Descoperiri arheologice biblice

10.297 de octeți adăugați, 1 noiembrie 2011 15:15
fără descrierea modificării
http://www.evenimentul.ro/articol/cea-mai-veche-inscriptie-in-ebraica-descifrata-de-specialisti.html
 
==Descoperiri arheologice Ezechia==
[[Image:Tunelul lui Iezechia.jpg|thumb|right|Tunelul lui Iezechia]]
===Tunelul lui Iezechia===
În 1838 Edward Robinson a descoperit un tunel de apă care a fost identificat ca fiind al lui Ezechia. În 1880 un localnic a descoperit o inscripţie în interiorulul tunelului, care consemnează că tunelul a fost excavat din est şi din vest, lucrătorii întâlnindu-se la mijloc. Tunelul are aproximativ 554 m. Este confirmată relatarea din IV Regi 20.20:,,Celelalte fapte ale lui Iezechia, luptele lui şi cum că el a făcut iazul şi canalul pentru adus apă în cetate, sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda...". Biblia spune pe de altă parte că Iezechia a astupat izvoarele de apă care erau afară din cetate pentru ca regele asirian Sanherib să nu găsească apă.(2Cron32.1-4) Tunelul porneşte de la Izvorul Gihon şi ajunge la Bazinul Siloamului. El se poate străbate la ora actuală de către vizitatori.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.bibleplaces.com/heztunnel.htm</ref><ref>http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305440305001688</ref><ref>http://www.israel-resort-vacation.com/hezekiah%E2%80%99s-tunnel-living-proof-of-god%E2%80%99s-greatness-throughout-human-history/</ref><ref>http://www.youtube.com/watch?v=boC7lOV-1PU</ref><ref>http://articolecrestine.com/subcategorie-1/arheologia-si-reconstituirea-istoriei/6-dezgroparea-palestinei-antice.html</ref>
[[Image:Inscripţia Siloamului.jpg|thumb|right|Inscripţia Siloamului]]
 
===Un zid===
 
După 1967, în cursul unor excavaţii desfăşurate la Ierusalim, în zonele oraşului vechi,, a ieşit la lumină o porţiune de 65 m a unui zid lat de 7 m. El a fost datat ca fiind în sec al VIII-lea graţie ceramicii descoperite acolo. Acest zid se leagă de eforturile de construcţie ale lui Ezechia menţionate în Biblie în 2Cron 32.5.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>Jerusalem: an archaeological biography, [[Hershel Shanks]],Random House, 1995, p. 80.</ref><ref>Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: The finds from areas A, W and X-2 : final report
Volume 2 of Jewish Quarter Excavations in the Old City of Jerusalem: Conducted by Nahman Avigad, 1969-1982, Nahman Avigad, Hillel Geva, Israel Exploration Society, 2000. </ref>
 
[[Image:Zidul lui Iezechia.jpg|thumb|right|Zidul lui Iezechia]]
===Amprentă de sigiliu cu numele lui Ezechia===
 
În siturile din Iuda de la sfârşitul secolului al VII-lea s-au descoperit peste o mie două sute de vase mari (sau numai toartele vaselor), fiecare purtând o amprentă a unui sigliu care se citeşte lmlk adică ,,pentru rege”, urmată în unele cazuri de numele unei cetăţi. Acestea par să fi făcut parte dintr-un sistem de distribuţie instituit de Ezechia pentru a se asigura că există provizii suficiente pentru asediul asirian. Peste cinci sute au fost găsite la Lahiş în stratul de distrugere de la sfârşitul sec. al VIII-lea. Una dintre amprentele de sigliu îl numeşte efectiv pe Ezechia ca rege al lui Iuda.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>
 
===Analele lui Senaherib trec sub tăcere finalul campaniei in Ierusalim===
 
Senaherib evocă pe larg cea de-a treia campanii în analele sale, rapoarte anuale ale celor mai importante realizări ale sale. După campania din Fenicia, el a atacat Filistia în Sud şi i-a prins pe regii răzvrătiţi ai Ascalonului şi ai Ecronului, care-şi plănuiseră revolta odată cu cea a lui Ezechia. Apoi Senaherib a invadat Iuda. El afirmă că a asediat 46 dintre cetăţile fortificate ale lui Iuda. Lahişul este una dintre aceste cetăţi şi Biblia menţionează atacul lui Senaherib asupra acesteia (4Regi 18.14,17, 19.8). Ierusalimul este şi el amintit la loc de frunte, regele asirian fălindu-se că a încercuit capitala ca pe o ,,pasăre în colivie”. Biblia arată că un înger a ucis 185 000 soldaţi asirieni în noaptea de dinaintea bătăliei iar regele s-a întors la Ninive. ,,Demn de remarcat este faptul că relatările sale bombastice trec sub tăcere finalul campaniei din Ierusalim”(J.K. Hoffmeier, pag110). Senaherib şi-a celebrat victoria asupra lui Iuda, concentrându-şi reliefurile sculptate asupra evenimentelor de la Lahiş şi nu asupra celor din Ierusalim.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 108-111, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>
 
==Descoperiri arheologice David==
 
===Descoperire arheologică 1965===
În 1965 arheologii egipteni care lucrau la Gaza au descoperit o sinagogă evreiască din secolul al VI-lea d.Hr. Pe podeaua ornamentată a sinagogii se afla un mozaic-realizat din pietre mici de diferite culori- care înfăţişează un personaj încoronat care cântă la liră. Numele lui David este scris în limba ebraică, risipind orice îndoială cu privire la identitatea muzicantului.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 86, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=31936</ref><ref>http://www.orthograffiti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/</ref><ref>Hoffmeier spune:Lire adevărate au fost găsite în mormintele regale din Ur, datând din cca 2650 î.Hr. Acestea nu sunt simple instrumente, ci adevărate opere de artă, placate cu aur şi cu lazulit, o piatră semipreţioasă. Un panel decorativ din fildeş, din Megghido, datând din cca 1200 î.Hr, înfăţişează un rege aşazat pe tron. În faţa lui se află o femeie, probabil regina, alături de care este un muzicant cântând la liră. Aceasta scenă ilustrează că familia regală a Orientului Apropiat al Antichităţii obişnuia să fie întreţinută de muzicanţii de la curte, aşa cum a fost David pentru o scurtă vreme pentru regele Saul (Arheologia Bibliei, pag 86)</ref>
===Stela Tel Dan 1993-1994===
Arheologii iraelieni conduşi de Avraham Biran au descoperit un fragment dintr-o stelă sfărâmată în oraşul Dan, oraşul cel mai nordic al Israelului. La acest fragment s-a adăugat un an mai târziu o piesă mică găsită în aceeşi zonă. Împreună acestea ne informează despre o bătălie purtată împotriva Israelului şi a lui Iuda în jurul anului 841 î.Hr, probabil de regele Hazael al Damascului, care posibil să fi fost autorul textului. Stela a fost ridicată pentru a comemora victoria acelui rege asupra nordului Israelului şi probabil a fost sfărâmată atunci când regatul de nord şi-a obţinut independenţa faţă de Damasc câţiva ani mai târziu. Ea conţine cuvintele ,,casa lui David".<ref>-J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 87, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.nytimes.com/1993/08/06/world/from-israeli-site-news-of-house-of-david.html?pagewanted=all?pagewanted=all</ref>
===Stela lui Meşa===
În 1994 o altă referire a lui David a fost identificată într-o inscripţie antică. Deşi a fost descoperită în 1868, doar recent a fost observată referinţa la David pe faimoasa Stelă a lui Meşa. Regele Meşa al Moabului povesteşte că între 850-840 î.H el a atacat oraşul Ataroth, care fusese construit de un rege israelit nenumit pe teritoriul ocupat de tribul lui Gad în Transiordania. În captura de război luată se afla şi ,,vatra altarului lui YHWH", prima referire clară la Dumnezeul lui Israel pe nume în surse antice. Spre capătul stelei, el menţionează ocupaţia anterioară a unuia dintre oraşele sale de către ,,casa lui David". Această citire a textului a fost făcută recent de reputatul specialist în limbă ebraică Andre Lemaire, care nu numai că a studiat inscripţia din nou, dar a examinat o formă de papier mache a stelei din secolul al XIX-lea, realizată înaintea sfărâmării textului. Astfel, această stelă, ca şi nou-descoperita inscripţie de la Tell Dan, îl menţionează atât pe regele Israelului cât şi casa lui David (Iuda). După Lemaire, juxtapunerea denumirilor acestor două regate în fragmentele de la Tell Dan au confirmat citirea de către el a aceloraşi nume pe stela sfărâmată a lui Meşa. La un secol după moartea lui Solomon, numele lui David era folosit ca un nume dinastic pentru regatul lui Iuda, ceea ce denotă uriaşa sa importanţă.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 88, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>
 
==Descoperiri arheologice Iehonia==
 
La scurt timp după cel de-al doilea război mondial, asirologul Donald J.Wiseman, pe vremea când era custode la Muzeul Britanic, a făcut o descoperire remarcabilă. El a găsit prima tăbliţă a Cronicii babiloniene între peste 80 000 de tăbliţe şi fragmente din colecţia muzeului. Aceasta avea următorul text: ''În anul al şaptelea, în luna Kislev, regele babilonian (…) a mărşăluit în ţara Hatti (Siria), a asediat cetatea lui Iuda (adică Ierusalimul) şi, în ziua a doua a lunii Adar, a cucerit cetatea şi l-a capturat pe rege''. Această dată corespunde cu [[16 martie]] 597 î.Hr. Biblia ne spune că nu numai Iehonia a fost luat prizonier, ci şi regina-mamă, liderii militari şi religioşi şi meşteşugarii. În total 10 000 de persoane au fost deportate în Babilon. (IV Regi 24, 12-16). Sedechia, unchiul lui Iehonia, a fost numit rege de către Nabucodonosor.(IV Regi 24,17) <ref> J.K. Hoffmeier, ''Arheologia Bibliei'', Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>
 
Un document administrativ din Babilon include o listă cu cantităţile produselor în care se menţionează. ''10 sila (măsuri) lui Ioiachin, fiul regelui lui Iuda'' (n.r. Ioiachin era fiul lui Ioiachim, care fusese regele Iudei înaintea acestuia). ''2 ½ sila pentru cei cinci fii ai regelui lui Iuda''<ref> J.K. Hoffmeier, ''Arheologia Bibliei'', pag. 113, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>.
 
 
==Note==
<references />
==Bibliografie==
J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
 
Vezi linkurile din presă de mai sus
5.288 de modificări

Meniu de navigare