Dependența de televizor

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 9 ianuarie 2013 13:07, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (mici corecturi)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Dependenţa de televizor este o patimă care afectează grav libertatea omului. Urmărirea îndelungată şi nediscriminatorie a programelor TV duce la scurtarea vieţii, un spor de risc la diabet şi la bolile de inimă, obezitate, scăderea dorinţei sexuale. La copii dependenţa de televizor este asociată cu scăderea capacităţii de a citi şi în general a performanţelor şcolare, scăderea disponibilităţii sociale şi duce la un comportament antisocial exprimat prin violenţă şi indisciplină din pricina, în special, a violenţei din desenele animate. La nivel global timpul mediu petrecut în faţa televizorului a fost în 2009 de 3 ore și 12 minute, în România este aproape dublu (6 ore şi 16 minute în medie zilnic).,,Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului"(Ioan 8.34), învaţă Iisus, ,,Fiecare este robul lucrului de care este biruit", arată apostolul Petru.(2Pet2.19). Apostolul Pavel spune: ,,Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine."(1Cor6.12)

Consumul TV la nivel global

La nivel global, timpul mediu petrecut în faţa televizorului a fost în 2009 de 3 ore și 12 minute, în creştere cu 3 minute comparativ cu 2008, potrivit studiului Eurodata TV Worldwide realizat de compania Médiamétrie. Consumatorii din America de Nord petrec în medie în fața televizorului 4 ore si 40 de minute pe zi, urmati de cei din Orientul Mijlociu, care se uită la televizor, în medie, 4 ore şi 34 de minute,şi de cei din Europa, care urmăresc programele TV, în medie, 3 ore și 42 de minute. În America Latină, un consumator obișnuit se uită la televizor, în medie, 3 ore și 30 de minute, în timp ce consumatorii din regiunea Asia – Pacific își petrec în fața micilor ecrane circa 2 ore și 41 de minute. Un studiu realizat de agenţia Initiative în exclusivitate pentru paginademedia.ro. arată că românii stau în faţa televizorului 6 ore şi 16 minute în medie zilnic. Studiul se bazează pe datele GfK, compania care se ocupă de măsurarea audienţei TV. Consumul a crescut din 2004-2007 când media era cam de 5 ore şi 15 minute.[1][2]

Consumul TV în România

Un sondaj CURS publicat în iulie 2011 arată că 92% sunt consumatori zilnici de televiziune, din care 59.% petrec zilnic peste trei ore în faţa televizorului. Majoritatea dintre aceşti 59% sunt pensionari.[3]

Consecinţe pentru copiii între 2-4 ani

Un studiu canadian efectuat pe un eşantion de 1.314 copii a vizat copii cu vârste foarte mici, fiind realizat pe o durată de 8 ani. Părinţii copiilor au oferit date despre timpul petrecut în faţa televizorului de către copiii lor, la vârsta de 29 de luni, apoi la 53 de luni, iar învăţătorii şi profesorii le-au evaluat performanţele şcolare şi psihosociale, dar şi starea generală de sănătate. "Fiecare oră peste medie (care este de şapte ore pe săptămână în Quebec) reduce cu 7% angajamentul manifestat de copil în timpul orelor de şcoală", a declarat Linda S. Pagani, cercetătoare la Universitatea Montreal, coordonatoarea studiului. Potrivit acestui studiu, dependenţa de televizor a copiilor cu vârste cuprinse între doi ani şi patru ani provoacă 1. o scădere de 6% a rezultatelor la matematică (însă nu are niciun efect negativ asupra capacităţii de lectură), 2. o creştere cu 10% a riscului de a fi respins de ceilalţi colegi de clasă (prin tachinări, insulte şi agresiuni), 3. o scădere cu 13% a activităţii fizice în weekend şi cu 9% a activităţii fizice în general 4. o creştere cu 9% a consumului de băuturi acidulate dulci şi cu 10% a cantităţii de alimente consumate într-o zi, conducând la o creştere cu 5% a indicelui masei corporale la vârsta de 10 ani (IMC = greutatea împărţită la pătratul înălţimii). Studiul a fost publicat în Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine şi reprezintă o premieră în domeniu, fiind realizat pe copii cu vârste foarte mici şi oferind evaluări foarte precise ale consecinţelor produse.[4][5]

Riscul scurtării vieţii

Un studiu făcut în Australia pe 8800 adulţi cu vârsta de peste 25 de ani a arătat că 1.Fiecare oră petrecută în faţa televizorului măreşte cu 11% riscul de deces din orice cauze şi cu 18% risul de a muri din cauza unei boli cardiovasculare 2.Cei care stau zilnic patru ore sau mai mult în faţa televizorului prezintă un risc cu 46% mai mare de a muri indiferent de cauză şi cu 80% mai mare de a deceda din cauza unei maladii cardiovasculare comparativ cu cei care se uită la televizor timp de maximum două ore pe zi, independent de alţi factori de risc precum fumatul, colesterolul mărit, alimentaţia nesănătoasă, hipertensiunea arterială şi depunerile de grăsime în jurul taliei. Studiul a fost publicat online pe 11 ianuarie 2010 în revista American Heart Association.[6][7]

Consecinţe ale privitului excesiv la televizor

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard susţin că persoanele care petrec mai mult de două ore în faţa televizorului prezintă un risc cu 20% mai mare de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2, un risc cu 15% mai mare de a se confrunta cu boli de inimă, factori ce cresc cu până la 13% riscul unui deces prematur, informează site-ul gawker.com. Pentru a ajunge la această concluzie specialiştii au analizat opt studii anterioare realizate pe un eşantion de 235.000 de persoane.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Sydney au constatat că micuţii care se uită la televizor mai mult de patru ore pe zi prezintă un risc crescut de a suferi boli cardiovasculare când vor ajunge la vârsta adultă.

Experţii atrag atenţia şi asupra faptului că statul mult timp în aceeaşi poziţie în faţa televizorului creşte predispoziţia către unele afecţiuni ale coloanei vertebrale, în special dureri în regiunea lombară. În plus, sedentarismul asociat cu această activitate duce la o scădere a tonusului muşchilor spatelui şi este o cauză a obezităţii, ambii factori contribuind la apariţia durerilor de spate.[8]

Dependenţa TV induce obezitate

Un studiu pe termen lung, ce a urmărit 1000 copii din Noua Zeelandă, cu vârste între 5-15 ani şi apoi la 26 de ani, a arătat că 41% din cei care erau couch potatoes ca şi copii erau supraponderali sau obezi şi că indicele masei corporale al adulţilor era legat de durata de timp petrecută în faţa televizorului în calitate de copii. Şi această conexiune s-a menţinut chiar când au fost luaţi în considerare factori precum greutatea părinţilor şi statutul socioeconomic.[9]

Într-un studiu publicat în revista American Medical Association, Ross Anderson a analizat deprinderile de consum TV ale unui grup de peste 4000 de copii cu vârste între 8-16 ani. El a notat şi nivelele de activitate fizică şi cantitatea de grăsime ale participanţilor la studiu. Anderson a descoperit că o pătrime dintre copiii americani se uitau la televizor patru sau mai multe ore/zi. Aceşti copii cântăreau mai mult şi aveau un mai ridicat procent de grăsime decât aceia care se uitau două ore pe zi.[10]

Scăderea dorinţei sexuale

Un studiu ale cărui concluzii au fost date publicităţii de un profesor de la Universitatea din Roma arată că acele cupluri care nu au televizor în cameră fac sex de două ori mai mult decât cei care au şi anume 8 relaţii sexuale în raport cu 4 relaţii sexuale. O comedie creşte fluxul sangvin, pe când o dramă încetineşte bătăile inimii.[11]

Televiziunea scade capacitatea copiilor de a citi

O cercetare arată că 56%din copiii cu vârste cuprinse între 4-6 ani care nu au televizor în cameră pot deja citi, în timp ce procentul scade la 34 % în cazul celor care au televizor în cameră.[12]

TV şi scăderea performanţelor şcolare

Au fost monitorizate obiceiurile a 4500 de copii din clasele 5-8, aceştia fiind întrebaţi de obiceiurile lor de urmărire a televizorului şi de jocuri video în timpul săptămânii şi în weekend- au fost monitorizate şi performanţele lor şcolare prin întrebări adresate tot elevilor care erau rugaţi să se autoevalueze. Dacă urmărirea TV în weekend pare a nu afecta performanţa şcolară, urmărirea acestuia în timpul săptămânii are un efect. Dintre cei care nu au urmărit TV în weekenduri 50% au declarat că performanţa lor a fost excelentă, comparativ cu 42% din cei care au urmărit mai puţin de o oră pe zi. Dacă durata de vizionare creşte de la o oră la 3 ore zilnic, procentul scade la 35%. Conţinutul programelor contează: din copiii care au urmărit conţinut media dar fără R-rated filme şi cu supraveghere pentru alte programe, 54% din copii şi-au descris activitatea şcoală ca excelentă. Doar 22% din copiii care au putut să se uite la orice şi-au evaluat activitatea ca excelentă.[13]

TV şi violenţa

Băieţii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani care se uită la desene animate sau sporturi violente la televizor prezintă mai multe riscuri de a dezvolta un comportament antisocial-marcat de agresivitate şi indisciplină- după ce intră la şcoală, este concluzia unui studiu publicat, luni, în ziarul medical Pediatrics, informează AFP. Desenele animate sunt principalul vinovat, arată studiul . cu toate acestea majoritatea părinţilor nu cred că acestea nu sunt periculoase pentru copiii lor pentru că nu sunt reale şi sunt caraghioase", a spus Christakis, unul din autorii studiului.[14]

Note


Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag 1803 ,,Libertate", Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  3. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, pag254 ,,Libertatea creştină", ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4