Damasus I al Romei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Viața: leg. int.)
(ortografie)
Linia 5: Linia 5:
 
Damasus s-a născut în jurul anului 305, probabil în provincia Lusitania, Spania, acum parte a Portugaliei, deşi există posibilitatea ca el să se fi născut în Roma. Părinţii săi se numeau Antonius şi Laurentia. Damasus a crescut în Roma slujind la biserica sfântului [[mucenic]] Laurenţiu. De asemenea a slujit ca [[preot]] la biserica San Lorenzo din Roma.  
 
Damasus s-a născut în jurul anului 305, probabil în provincia Lusitania, Spania, acum parte a Portugaliei, deşi există posibilitatea ca el să se fi născut în Roma. Părinţii săi se numeau Antonius şi Laurentia. Damasus a crescut în Roma slujind la biserica sfântului [[mucenic]] Laurenţiu. De asemenea a slujit ca [[preot]] la biserica San Lorenzo din Roma.  
  
Damasus este ridicat la rangul de [[arhidiacon]] al Bisericii din Roma. În anul 354 îl urmează pe [[episcop]]ul Liberiu în exil, în Berea, unde acesta din urmă fusese exilat de către împăratul Constanţius al II-lea. Curând însă după aceea se întoarce la Roma luînd parte la conducerea Bisericii până la reîntoarcerea lui Liberiu din exil. În octombrie 366, printr-o majoritate hotărâtoare, Damasus a fost ales episcop al Romei în locul lui Liberius. Totuşi, unii dintre cei care erau de partea lui Liberius, şi care îl susţineau pe [[diacon]]ul Ursinus, s-au împotrivit alegerii lui Damasus reuşind să-l pună pe Ursinus în mod ilegal pe scaunul Romei. Împăratul Valentinian I l-a recunoscut însă pe Damasus, iar pe Ursinus l-a exilat în Cologne. Mai târziu, dându-i-se permisiunea să se întoarcă la Milan, Ursinus face coaliţie cu [[Arianism|arienii]] şi nu încetează să-l persecute pe Damasus. În 378 Damasus este acuzat de [[desfrânarea|adulter]], acuzaţie de care este însă absolvit de către împăratul Graţian.
+
Damasus este ridicat la rangul de [[arhidiacon]] al Bisericii din Roma. În anul 354 îl urmează pe [[episcop]]ul Liberiu în exil, în Berea, unde acesta din urmă fusese exilat de către împăratul Constanţius al II-lea. Curând însă după aceea se întoarce la Roma luând parte la conducerea Bisericii până la reîntoarcerea lui Liberiu din exil. În octombrie 366, printr-o majoritate hotărâtoare, Damasus a fost ales episcop al Romei în locul lui Liberius. Totuşi, unii dintre cei care erau de partea lui Liberius, şi care îl susţineau pe [[diacon]]ul Ursinus, s-au împotrivit alegerii lui Damasus reuşind să-l pună pe Ursinus în mod ilegal pe scaunul Romei. Împăratul Valentinian I l-a recunoscut însă pe Damasus, iar pe Ursinus l-a exilat în Cologne. Mai târziu, dându-i-se permisiunea să se întoarcă la Milan, Ursinus face coaliţie cu [[Arianism|arienii]] şi nu încetează să-l persecute pe Damasus. În 378 Damasus este acuzat de [[desfrânarea|adulter]], acuzaţie de care este însă absolvit de către împăratul Graţian.
  
 
[[Image:SecondEcumenical.jpg|thumb|left|150px|Al doilea Sinod Ecumenic]]
 
[[Image:SecondEcumenical.jpg|thumb|left|150px|Al doilea Sinod Ecumenic]]

Versiunea de la data 14 noiembrie 2013 10:39

Sf. Damasus al Romei (litografie, 1840, Biblioteca Naţională a Portugaliei)

Cel întru sfinţi părintele nostru Damasus I al Romei a fost arhiepiscop al Bisericii Romei între anii 366-384 (când a murit). Prăznuirea lui se face la data de 11 decembrie.

Viața

Damasus s-a născut în jurul anului 305, probabil în provincia Lusitania, Spania, acum parte a Portugaliei, deşi există posibilitatea ca el să se fi născut în Roma. Părinţii săi se numeau Antonius şi Laurentia. Damasus a crescut în Roma slujind la biserica sfântului mucenic Laurenţiu. De asemenea a slujit ca preot la biserica San Lorenzo din Roma.

Damasus este ridicat la rangul de arhidiacon al Bisericii din Roma. În anul 354 îl urmează pe episcopul Liberiu în exil, în Berea, unde acesta din urmă fusese exilat de către împăratul Constanţius al II-lea. Curând însă după aceea se întoarce la Roma luând parte la conducerea Bisericii până la reîntoarcerea lui Liberiu din exil. În octombrie 366, printr-o majoritate hotărâtoare, Damasus a fost ales episcop al Romei în locul lui Liberius. Totuşi, unii dintre cei care erau de partea lui Liberius, şi care îl susţineau pe diaconul Ursinus, s-au împotrivit alegerii lui Damasus reuşind să-l pună pe Ursinus în mod ilegal pe scaunul Romei. Împăratul Valentinian I l-a recunoscut însă pe Damasus, iar pe Ursinus l-a exilat în Cologne. Mai târziu, dându-i-se permisiunea să se întoarcă la Milan, Ursinus face coaliţie cu arienii şi nu încetează să-l persecute pe Damasus. În 378 Damasus este acuzat de adulter, acuzaţie de care este însă absolvit de către împăratul Graţian.

Al doilea Sinod Ecumenic

Damasus era foarte implicat în disputele hristologice din vremea sa. A convocat două sinoade: unul în 368 iar celălalt în 369, în cadrul cărora a condamnat apolinarianismul şi respectiv macedonismul. Eforturile sale în eliminarea ultimilor campioni ai Sinodului de Rimini n-au avut succes până când Auxenţiu nu a fost înlocuit de pe scaunul din Milan de către Ambrozie. Delegaţii lui Ambrozie, trimişi de către acesta la cel de-al doilea Sinod Ecumenic din 381, au votat de asemenea pentru condamnarea acestor erezii.

În 382 Damasus a dat în grijă lui Ieronim monahul, venit la Roma pentru a participa la un sinod local, revizuirea traducerii in latină a Sfintei Scripturi numită Vulgata.

Arhiepiscopul Damasus s-a mutat la Domnul la 11 decembrie 384.


Casetă de succesiune:
Damasus I al Romei
Precedat de:
Liberius
Arhiepiscop al Romei
366-384
Urmat de:
Siricius



Surse