Cuvioșii sihaștri de pe Valea Secului

Cuvioşii părinti Moise, Prohor, Veniamin, Spiridon, Chiriac, Visarion, Ştefan şi Atanasie au vieţuit în secolul al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea, nevoindu-se aceştia în codrii seculari de pe valea pârâului Secu, din apropierea actualei Mănăstiri Secu, fiind cu metania de la Mănăstirea Neamţ.

Doritori de fericită linişte şi fiind umbriţi de harul Sfântului Duh, s-au făcut pustnici vestiţi, fiind printre cei dintâi sihaştri cunoscuţi pe valea Secului, amintiţi în actele vremii. Nevoinţa lor a fost aşa de aleasă, încât numele şi faptele lor au ajuns până la domnul ţării şi mulţi ucenici li s-au alăturat, toţi acestia la un loc formând prima sihastrie pe valea pârâului Secu.

Odată cu întemeierea Schitului lui Zosim (1564), o parte dintre ei au intrat în obşte, sub ascultarea egumenului Dosoftei, iar ceilalţi au rămas mai departe la "chilii" în pădure.

Cuvioşii părinti Moise, Prohor, Veniamin, Spiridon, Chiriac, Visarion, Ştefan şi Atanasie s-au nevoit toată viaţa în linişte, în post, în rugăciune şi în cugetarea celor dumnezeieşti.

După mulţi ani de aspră nevoinţă, cei opt sihaştri iubitori de Hristos s-au săvârşit cu pace către sfârşitul secolului al XVI-lea, lăsând în urmă numeroşi ucenici şi o profundă tradiţie isihastă.