Cuvine-se cu adevărat

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


"Cuvine-se cu adevărat" (în greacă: Άξιον εστίν, Axion Estin, în slavonă: Достóйно éсть, Dostóino iesti) este o bogorodicină (theotokion) (stihira alcătuită în cinstea Născătoarei-de-Dumnezeu), care se cântă la Sfânta Liturghie slujită în Biserica Ortodoxă şi în cele Greco-Catolice.

Imnul sună, într-o traducere ce redă întocmai originalul, în felul următor:

Vrednic este cu adevărat să te fericim, Născătoare-de-Dumnezeu,

cea pururea-fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Pe cea mai cinstită decât heruvimii
şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii,
care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut,

pe tine adevărată Născătoare-de-Dumnezeu te mărim.

A doua jumătate a cântării, începând cu cuvintele "Pe cea mai cinstită decât heruvimii..." este partea cea mai veche a imnului şi este un irmos atribuit Sfântului Cosma Melodul († 773). Introducerea, "Vrednic este cu adevărat..." a fost, după predanie, descoperită de Arhanghelul Gavriil unui monah din Muntele Athos.

Imnul se cântă la Utrenie, Pavecerniţă şi la alte slujbe; dar cea mai importantă folosire este la Sfânta Liturghie, unde se cântă la sfârşitul Anaforalei. A doua parte a imnului, "Pe cea mai cinstită" este cântată frecvent la otpustul care pune capăt slujbelor.

Adesea, cântarea acestui imn este însoţită de o închinăciune sau de o metanie.

Icoană şi tradiţie

Axion Estin este, de asemenea, şi numele unei icoane Maicii Domnului în faţa căreia, după tradiţie, a fost revelat imnul. Este aşezată în cel mai înalt loc din altarul katholikonului (biserica principală) din Careia în Muntele Athos.

Potrivit predaniei Bisericii, un pustnic şi ucenicul său vieţuiau într-o chilie din Sfântul Munte. Într-o sâmbătă noaptea, pustnicul a plecat în Karies ca să participe la Privegherea de toată noaptea. I-a spus ucenicului să ţină singur slujba. În acea seară, un monah care s-a prezentat cu numele de Gavriil a sosit la chilie şi cei doi au început Privegherea împreună. În timpul cântării a noua din Canon, când au început să cânte Imnul Născătoarei de Dumnezeu, "Măreşte, sufletul meu, pe Domnul", ucenicul a cântat partea "Pe cea mai cinstită decât heruvimii" (aşa cum este rânduiala Utreniei până astăzi); la sfârşit, monahul oaspete l-a cântat încă o dată, dar adăugând însă la început "Vrednic este cu adevărat…". În timp ce acesta cânta, icoana a început să strălucească de Lumina Necreată. Când ucenicul i-a cerut oaspetelui să-i scrie şi lui cuvintele noi, acesta a luat o ţiglă şi a scris pe ea cu degetul, de parcă ar fi fost din ceară. Ucenicul şi-a dat atunci seama că nu era un monah oarecare, ci Arhanghelul Gavriil. În acea clipă, Arhanghelul a dispărut, dar Icoana Maicii Domnului a răspândit apoi multă vreme Lumina Nezidită.

Icoana Maicii Domnului Eleousa ("Milostiva"), în faţa căreia s-a cântat întâia dată imnul "Vrednic este cu adevărat", a fost dusă în katholikonul (biserica cea mare) din Karies, cunoscută sub numele de Protaton. Ţigla cu imnul înscris a fost dusă la Constantinopol, unde Sfântul Nicolae al II-lea Hrisoverghis era Patriarh (984-996). Imnul a fost apoi inclus în cărţile de slujbă ale Bisericii Ortodoxe şi de atunci joacă un rol important în slujbele de zi cu zi, fiind cântată în Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi citită la Pavecerniţă.

De atunci, această icoană este socotită ocrotitoarea Sfântului Munte.

Zile de sărbătoare

Ziua de prăznuire a descoperirii acestui imn de către Arhanghelul Gavriil şi Icoana Maicii Domnului cu acelaşi nume este în 11 iunie.

Imnuri care înlocuiesc Axion Estin

În timpul Sfintei Liturghii, Cuvine-se cu adevărat este uneori înlocuit cu alt imn închinat Maicii Domnului. Aceste imnuri sunt numite în tradiţia slavă cărţile de slujbă "în loc de Cuvine-se" (în slavonă: Задостойнникъ, Zadostoinik).

La Liturghia Sfântului Vasile, este înlocuit cu imnul următor:

De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,

soborul îngeresc şi neamul omenesc,
ceea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvântător,
lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a întrupat
şi Prunc S-a făcut, Cel mai înainte de veci, Dumnezeul nostru.
Că mitrasul tău scaun s-a făcut,
şi pântecele tău mai desfătat decât cerurile l-a lucrat.
De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,

Slavă ţie.

La Praznicele Împărăteşti, este înlocuită cu irmosul celei de a noua cântări a canonului sărbătorii.

Legături externe