Cuvine-se cu adevărat: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
Linia 1: Linia 1:
 
{{Îmbunătăţire}}
 
{{Îmbunătăţire}}
  
'''"Cuvine-se cu adevărat"''' (în [[greaca veche|greacă]]: ''Άξιον εστίν'', în [[slavona veche|slavonă]]: Достóйно éсть, ''Dostóino yesť'')  este un imn [[theotokion]] ([[stihira]] compus în onoarea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]), care se cântă la [[Sfânta Liturghie]] oficiată în Bisericile [[Biserica Ortodoxă|Ortodoxe Răsăritene]] şi [[Biserica Greco-Catolică|Greco-Catolice]].  
+
'''"Cuvine-se cu adevărat"''' (în [[greaca veche|greacă]]: ''Άξιον εστίν'', în [[slavona veche|slavonă]]: Достóйно éсть, ''Dostóino iesti'')  este o bogorodicină [[theotokion]] ([[stihira]] alcătuită în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei-de-Dumnezeu]]), care se cântă la [[Sfânta Liturghie]] slujită în Biserica [[Biserica Ortodoxă|Ortodoxă]] şi [[Biserica Greco-Catolică|în cele Greco-Catolice]].  
  
Imnul sună în felul următor:
+
Imnul sună, într-o traducere ce redă întocmai originalul, în felul următor:
  
<blockquote> Cuvine-se cu adevărat să te fericim Născă toare de Dumnezeu,<br>  
+
<blockquote> Vrednic este cu adevărat să te fericim, Născătoare-de-Dumnezeu,<br>  
cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.<br>
+
cea pururea-fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.<br>
  
Ceea ce eşti mai cinstită decât [[heruvim]]ii,<br>
+
Pe cea mai cinstită decât [[heruvim]]ii<br>
şi mai mărită fără de ase mănare decât [[serafim]]ii.<br>  
+
şi mai slăvită fără de asemănare decât [[serafim]]ii,<br>  
care fără stricăciune pe [[Dumnezeu Cuvântul]] l-ai născut.<br>  
+
care fără stricăciune pe [[Dumnezeu Cuvântul]] ai născut,<br>  
pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.</blockquote>
+
pe tine adevărată Născătoare-de-Dumnezeu te mărim.</blockquote>
  
A doua jumătate a imnului, începând cu cuvintele "Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii..." este partea cea mai veche a imnului şi este un [[irmos]] atribuit Sfântului [[Cosma din Maiuma|Cosmas Melodul]] († [[773]]). Introducerea, "Cuvine-se cu adevărat..." este, după tradiţie, revelată de [[Arhanghel]]ul [[Gabriel]] unui [[Călugăr#călugări_ortodocşi_răsăriteni|călugăr]] din [[Muntele Athos]].
+
A doua jumătate a cântării, începând cu cuvintele "Pe cea mai cinstită decât heruvimii..." este partea cea mai veche a imnului şi este un [[irmos]] atribuit Sfântului [[Cosma din Maiuma|Cosma Melodul]] († [[773]]). Introducerea, "Vrednic este cu adevărat..." a fost, după predanie, descoperită de [[Arhanghel]]ul [[Gavriil]] unui [[Călugăr#călugări_ortodocşi_răsăriteni|monah]] din [[Muntele Athos]].
  
Imnul este cânta la [[Utrenie]], [[Pavecerniţa#Pavecerniţa_în_Răsărit|Pavecerniţă]] şi la alte slujbe; dar cea mai importantă folosire este la [[Sfânta Liturghie]], unde se cântă la sfârşitul [[Anaforaua|Anaforalei]]. A doua parte a imnului, " Ceea ce eşti mai cinstită " este cântată frecvent la rugăciunea de [[Încheierea|încheiere]] care pune capăt slujbelor.
+
Imnul se cântă la [[Utrenie]], [[Pavecerniţa#Pavecerniţa_în_Răsărit|Pavecerniţă]] şi la alte slujbe; dar cea mai importantă folosire este la [[Sfânta Liturghie]], unde se cântă la sfârşitul [[Anaforaua|Anaforalei]]. A doua parte a imnului, "Pe cea mai cinstită" este cântată frecvent la rugăciunea de [[Încheierea|otpust]] care pune capăt slujbelor.
  
 
Adesea, cântarea acestui imn este însoţită de o [[Îngenunchiere#Creştinismul Ortodox|îngenunchiere]] sau de o [[metanie]].
 
Adesea, cântarea acestui imn este însoţită de o [[Îngenunchiere#Creştinismul Ortodox|îngenunchiere]] sau de o [[metanie]].
  
==Icoană şi legendă==
+
==Icoană şi tradiţie==
 
''Axion Estin'' este, de asemenea, şi numele unei [[icoană|icoane]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în faţa căreia, după tradiţie, a fost revelat imnul. Este aşezată în cel mai înalt loc din [[altar]]ul [[katholikon]]ului (biserica principală) din [[Careia]] în [[Muntele Athos]].  
 
''Axion Estin'' este, de asemenea, şi numele unei [[icoană|icoane]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în faţa căreia, după tradiţie, a fost revelat imnul. Este aşezată în cel mai înalt loc din [[altar]]ul [[katholikon]]ului (biserica principală) din [[Careia]] în [[Muntele Athos]].  
  
În conformitate cu tradiţia, un [[pustnic]] şi [[ucenic]]ul său locuiau într-o [[chilie]] pe Muntele Athos. Într-o sâmbătă noaptea, pustnicul a plecat în Careia ca să participe la [[Privegherea de toată noaptea]]. I-a spus ucenicului să cânte singur slujba. În acea seară, un călugăr care s- prezentat cu numele de Gabriel a venit în chilie şi au început Privegherea împreună. În timpul [[Odă|odei]] a noua a [[Canon (imnografie)|Canonului]], când au început să cânte [[Cântecul Maicii Domnului]], ucenicul a cântat imnul iniţial " Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii " şi apoi călugărul musafir l-a cântat încă o dată, dar cu tot cu "Cuvine-se cu adevărat…" la începutul [[irmos]]ului. În timp ce cânta, icoana a început să strălucească de [[Lumina de pe Tabor|Lumina Necreată]]. Când ucenicul i-a cerut musafirului să scrie pe ceva cuvintele noului imn, acesta a luat o ţiglă şi a scris pe ea cu degetul, de parcă ţigla era din ceară. Discipolul a văzut atunci că acesta nu era un călugăr oarecare, ci [[Arhanghelul Gabriel]]. În acel moment, Arhanghelul a dispărut, dar Icoana Maicii Domnului a continuat să lumineze multă vreme.  
+
Potrivit predaniei Bisericii, un [[pustnic]] şi [[ucenic]]ul său vieţuiau într-o [[chilie]] din Sfântul Munte. Într-o sâmbătă noaptea, pustnicul a plecat în Karies ca să participe la [[Privegherea de toată noaptea]]. I-a spus ucenicului să ţină singur slujba. În acea seară, un monah care s-a prezentat cu numele de Gavriil a sosit la chilie şi cei doi au început Privegherea împreună. În timpul [[Odă|cântării]] a noua din [[Canon (imnografie)|Canon]], când au început să cânte [[Imnul Născătoarei de Dumnezeu]], "Măreşte, sufletul meu, pe Domnul", ucenicul a cântat partea "Pe cea mai cinstită decât heruvimii" (aşa cum este rânduiala Utreniei până astăzi); la sfârşit, monahul oaspete l-a cântat încă o dată, dar adăugând însă la început "Vrednic este cu adevărat…". În timp ce acesta cânta, icoana a început să strălucească de [[Lumina de pe Tabor|Lumina Necreată]]. Când ucenicul i-a cerut oaspetelui -i scrie şi lui cuvintele noi, acesta a luat o ţiglă şi a scris pe ea cu degetul, de parcă ar fi fost din ceară. Ucenicul şi-a dat atunci seama că nu era un monah oarecare, ci [[Arhanghelul Gavriil]]. În acea clipă, Arhanghelul a dispărut, dar Icoana Maicii Domnului a răspândit apoi multă vreme Lumina Nezidită.  
  
Icoana Maicii Domnului ''[[Eleousa]]'' ("Ajutătoarea"), în faţa căreia a fost cânta prima dată imnul "Cuvine-se cu adevărat", a fost dusă în  ''[[katholikon]]ul'' (biserica principală) din Careia, cunoscut sub numele de ''Protaton''. Ţigla cu imnul scris pe ea, a fost dusă la [[Constantinopol]] unde Sfântul [[Nicolae al II-lea Chrysoberges]] era [[Patriarh]] ([[984]]-[[996]]). Imnul a fost apoi inclus în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Răsăriteneşi de atunci joacă un rol important în slujbele de zi cu zi, fiind cântată în [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]] şi citită la [[Pavecerniţă]].
+
Icoana Maicii Domnului ''[[Eleousa]]'' ("Milostiva"), în faţa căreia s-a cântat întâia dată imnul "Vrednic este cu adevărat", a fost dusă în  ''[[katholikon]]ul'' (biserica cea mare) din Karies, cunoscută sub numele de ''Protaton''. Ţigla cu imnul înscris a fost dusă la [[Constantinopol]], unde Sfântul [[Nicolae al II-lea Hrisoverghis]] era [[Patriarh]] ([[984]]-[[996]]). Imnul a fost apoi inclus în cărţile de slujbă ale Bisericii Ortodoxe şi de atunci joacă un rol important în slujbele de zi cu zi, fiind cântată în [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]] şi citită la [[Pavecerniţă]].
  
De atunci, această icoană este considerată [[sfânt patron|protectoarea]] [[Muntele Athos|Sfântului Munte]] şi obiectul cel mai sfânt de acolo.
+
De atunci, această icoană este socotită [[sfânt ocrotitor|ocrotitoarea]] [[Muntele Athos|Sfântului Munte]].
  
 
==Zile de sărbătoare==
 
==Zile de sărbătoare==
Ziua de [[prăznuire]] a revelării acestui imn de către Arhanghelul Gabriel şi [[Icoană|Icoana]] [[Maicii Domnului]] cu acelaşi nume este în [[11 iunie]].
+
Ziua de [[prăznuire]] a descoperirii acestui imn de către Arhanghelul Gavriil şi [[Icoană|Icoana]] [[Maicii Domnului]] cu acelaşi nume este în [[11 iunie]].
  
==Imnuri care înlocuiesc ''Cuvine-se cu adevărat''==<!-- [[Toată creaţia]] redirects here -->
+
==Imnuri care înlocuiesc ''Axion Estin''==<!-- [[Toată făptura]] redirects here -->
În timpul Sfintei Liturghii, ''Cuvine-se cu adevărat'' este uneori înlocuit cu alt imn închinat Maicii Domnului. Aceste imnuri sunt numite în [[Orele_canonice#Cărţile_Liturgice|cărţile de slujbă]] "în loc de ''Cuvine-se cu adevărat''" (în slavonă: Задостойнникъ, ''Zadostoinnik'').
+
În timpul Sfintei Liturghii, ''Cuvine-se cu adevărat'' este uneori înlocuit cu alt imn închinat Maicii Domnului. Aceste imnuri sunt numite în tradiţia slavă [[Orele_canonice#Cărţile_Liturgice|cărţile de slujbă]] "în loc de Cuvine-se''" (în slavonă: Задостойнникъ, ''Zadostoinik'').
  
 
La [[Liturghia Sfântului Vasile]], este înlocuit cu imnul următor:  
 
La [[Liturghia Sfântului Vasile]], este înlocuit cu imnul următor:  
  
<blockquote>De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată făptura,<br>
+
<blockquote>De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,<br>
 
soborul îngeresc şi neamul omenesc,<br>
 
soborul îngeresc şi neamul omenesc,<br>
 
ceea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvântător,<br>
 
ceea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvântător,<br>
Linia 43: Linia 43:
 
Că mitrasul tău scaun s-a făcut,<br>
 
Că mitrasul tău scaun s-a făcut,<br>
 
şi pântecele tău mai desfătat decât cerurile l-a lucrat.<br>
 
şi pântecele tău mai desfătat decât cerurile l-a lucrat.<br>
De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată făptura:<br>
+
De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,<br>
 
Slavă ţie.</blockquote>
 
Slavă ţie.</blockquote>
  
La [[Praznicele Împărăteşti]], este înlocuită cu [[irmos]]ul celei de a noua [[Odă|ode]] a [[Canon (imnografie)|canonului]] sărbătorii.
+
La [[Praznicele Împărăteşti]], este înlocuită cu [[irmos]]ul celei de a noua [[Odă|cântări]] a [[Canon (imnografie)|canonului]] sărbătorii.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 11 decembrie 2009 18:21

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


"Cuvine-se cu adevărat" (în greacă: Άξιον εστίν, în slavonă: Достóйно éсть, Dostóino iesti) este o bogorodicină theotokion (stihira alcătuită în cinstea Născătoarei-de-Dumnezeu), care se cântă la Sfânta Liturghie slujită în Biserica Ortodoxă şi în cele Greco-Catolice.

Imnul sună, într-o traducere ce redă întocmai originalul, în felul următor:

Vrednic este cu adevărat să te fericim, Născătoare-de-Dumnezeu,

cea pururea-fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Pe cea mai cinstită decât heruvimii
şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii,
care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut,

pe tine adevărată Născătoare-de-Dumnezeu te mărim.

A doua jumătate a cântării, începând cu cuvintele "Pe cea mai cinstită decât heruvimii..." este partea cea mai veche a imnului şi este un irmos atribuit Sfântului Cosma Melodul († 773). Introducerea, "Vrednic este cu adevărat..." a fost, după predanie, descoperită de Arhanghelul Gavriil unui monah din Muntele Athos.

Imnul se cântă la Utrenie, Pavecerniţă şi la alte slujbe; dar cea mai importantă folosire este la Sfânta Liturghie, unde se cântă la sfârşitul Anaforalei. A doua parte a imnului, "Pe cea mai cinstită" este cântată frecvent la rugăciunea de otpust care pune capăt slujbelor.

Adesea, cântarea acestui imn este însoţită de o îngenunchiere sau de o metanie.

Icoană şi tradiţie

Axion Estin este, de asemenea, şi numele unei icoane Maicii Domnului în faţa căreia, după tradiţie, a fost revelat imnul. Este aşezată în cel mai înalt loc din altarul katholikonului (biserica principală) din Careia în Muntele Athos.

Potrivit predaniei Bisericii, un pustnic şi ucenicul său vieţuiau într-o chilie din Sfântul Munte. Într-o sâmbătă noaptea, pustnicul a plecat în Karies ca să participe la Privegherea de toată noaptea. I-a spus ucenicului să ţină singur slujba. În acea seară, un monah care s-a prezentat cu numele de Gavriil a sosit la chilie şi cei doi au început Privegherea împreună. În timpul cântării a noua din Canon, când au început să cânte Imnul Născătoarei de Dumnezeu, "Măreşte, sufletul meu, pe Domnul", ucenicul a cântat partea "Pe cea mai cinstită decât heruvimii" (aşa cum este rânduiala Utreniei până astăzi); la sfârşit, monahul oaspete l-a cântat încă o dată, dar adăugând însă la început "Vrednic este cu adevărat…". În timp ce acesta cânta, icoana a început să strălucească de Lumina Necreată. Când ucenicul i-a cerut oaspetelui să-i scrie şi lui cuvintele noi, acesta a luat o ţiglă şi a scris pe ea cu degetul, de parcă ar fi fost din ceară. Ucenicul şi-a dat atunci seama că nu era un monah oarecare, ci Arhanghelul Gavriil. În acea clipă, Arhanghelul a dispărut, dar Icoana Maicii Domnului a răspândit apoi multă vreme Lumina Nezidită.

Icoana Maicii Domnului Eleousa ("Milostiva"), în faţa căreia s-a cântat întâia dată imnul "Vrednic este cu adevărat", a fost dusă în katholikonul (biserica cea mare) din Karies, cunoscută sub numele de Protaton. Ţigla cu imnul înscris a fost dusă la Constantinopol, unde Sfântul Nicolae al II-lea Hrisoverghis era Patriarh (984-996). Imnul a fost apoi inclus în cărţile de slujbă ale Bisericii Ortodoxe şi de atunci joacă un rol important în slujbele de zi cu zi, fiind cântată în Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi citită la Pavecerniţă.

De atunci, această icoană este socotită ocrotitoarea Sfântului Munte.

Zile de sărbătoare

Ziua de prăznuire a descoperirii acestui imn de către Arhanghelul Gavriil şi Icoana Maicii Domnului cu acelaşi nume este în 11 iunie.

Imnuri care înlocuiesc Axion Estin

În timpul Sfintei Liturghii, Cuvine-se cu adevărat este uneori înlocuit cu alt imn închinat Maicii Domnului. Aceste imnuri sunt numite în tradiţia slavă cărţile de slujbă "în loc de Cuvine-se" (în slavonă: Задостойнникъ, Zadostoinik).

La Liturghia Sfântului Vasile, este înlocuit cu imnul următor:

De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,

soborul îngeresc şi neamul omenesc,
ceea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvântător,
lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a întrupat
şi Prunc S-a făcut, Cel mai înainte de veci, Dumnezeul nostru.
Că mitrasul tău scaun s-a făcut,
şi pântecele tău mai desfătat decât cerurile l-a lucrat.
De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată zidirea,

Slavă ţie.

La Praznicele Împărăteşti, este înlocuită cu irmosul celei de a noua cântări a canonului sărbătorii.

Legături externe