Cruce: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Articole înrudite)
(mici corecturi)
Linia 4: Linia 4:
 
* <b>[[semnul crucii]]</b>, cu care se însemnează creştinii încă din vechime
 
* <b>[[semnul crucii]]</b>, cu care se însemnează creştinii încă din vechime
 
* <b>crucea ca obiect</b> de venerare, ca purtătoare a mesajului morţii şi [[Învierea Domnului|învierii lui Hristos]]
 
* <b>crucea ca obiect</b> de venerare, ca purtătoare a mesajului morţii şi [[Învierea Domnului|învierii lui Hristos]]
* în mod metaforic, <b>crucea fiecarui om</b>
+
* în mod metaforic, <b>crucea fiecărui om</b>
  
 
Toate aceste întrebuinţări însă îşi trag sensul din biruinţa lui Hristos asupra morţii, prin Înviere.
 
Toate aceste întrebuinţări însă îşi trag sensul din biruinţa lui Hristos asupra morţii, prin Înviere.
Linia 16: Linia 16:
  
 
==Citate==
 
==Citate==
:«De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei şi de viată făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii şi felurite boli, lucru cu neputinţa tuturor. Şi cine poate număra laudele Crucii ? Iar simboarele acestui sfânt semn ni l-au predat Sfinţii Părinţi, ca să stăm împotriva necredincioşilor şi ereticilor. Căci cele două degete şi o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Uri şi într-un singur ipostas. Iar dreapta aminteşte de puterea Lui nemărginită şi de şederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorî-rea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgoneşte pe vrăjmaşi şi arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie şi întunecat». ([[Petru Damaschin]], ''Învăţături duhovniceşti'', în Filocalia româneasca, vol. 5, p. 189).
+
:«De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei şi de viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii şi felurite boli, lucru cu neputinţa tuturor. Şi cine poate număra laudele Crucii ? Iar simboarele acestui sfânt semn ni l-au predat Sfinţii Părinţi, ca să stăm împotriva necredincioşilor şi ereticilor. Căci cele două degete şi o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Uri şi într-un singur ipostas. Iar dreapta aminteşte de puterea Lui nemărginită şi de şederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgoneşte pe vrăjmaşi şi arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie şi întunecat». ([[Petru Damaschin]], ''Învăţături duhovniceşti'', în Filocalia româneasca, vol. 5, p. 189).
  
 
==Sărbătorile Sfintei Cruci==
 
==Sărbătorile Sfintei Cruci==
[[Image:Elevation.jpg|left|frame|Înăţarea Sfintei Cruci]]
+
[[Image:Elevation.jpg|left|frame|Înălţarea Sfintei Cruci]]
 
*'''[[Înălţarea Sfintei Cruci]]''' ([[14 septembrie]]) - cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile crucii
 
*'''[[Înălţarea Sfintei Cruci]]''' ([[14 septembrie]]) - cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile crucii
 
*[[Duminica a treia din Postul Paştilor]], numită şi Duminica Crucii (dată variabilă, în [[Postul Mare]])
 
*[[Duminica a treia din Postul Paştilor]], numită şi Duminica Crucii (dată variabilă, în [[Postul Mare]])
 
*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) - coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului
 
*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) - coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului
*Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie ([[7 mai]]) - fapt petrecut probabil în anul 351, şi relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului]] către împăratul Constantie
+
*Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantin ([[7 mai]]) - fapt petrecut probabil în anul 351, şi relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului]] către împăratul Constantin
 
*miercurea şi vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce
 
*miercurea şi vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce
  

Versiunea de la data 12 ianuarie 2013 15:17

OrthodoxCross.jpg

Când vorbim de cruce în tradiţia şi spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:

Toate aceste întrebuinţări însă îşi trag sensul din biruinţa lui Hristos asupra morţii, prin Înviere.

Cruce şi Înviere

De aceea, în tradiţia ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în imnografie), sau cu semnele biruinţei, precum harul, semnificat prin fondul aurit din icoane (în iconografie).

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase si Sfântă Învierea Ta o lăudăm si slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărţită de lauda învierii : «Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim». Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii şi responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii şi veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra «fatalităţii» răului şi a morţii, «cursa» în care a fost atras «stăpânitorul acestei lumi» (In 14, 30) la locul Căpăţânii (Lc. 23, 37—39) : «Căci deşi a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Şi noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu faţă de noi» (II Cor. 13, 4).

Citate

«De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei şi de viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii şi felurite boli, lucru cu neputinţa tuturor. Şi cine poate număra laudele Crucii ? Iar simboarele acestui sfânt semn ni l-au predat Sfinţii Părinţi, ca să stăm împotriva necredincioşilor şi ereticilor. Căci cele două degete şi o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Uri şi într-un singur ipostas. Iar dreapta aminteşte de puterea Lui nemărginită şi de şederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgoneşte pe vrăjmaşi şi arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie şi întunecat». (Petru Damaschin, Învăţături duhovniceşti, în Filocalia româneasca, vol. 5, p. 189).

Sărbătorile Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci

Articole înrudite

Legături externe

Bibliografie

  • E. Bihain, L'Epître de Cyrille de Jerusalem à Constance sur la vision de la croix, în «Byzantion», 43 (1973), p. 264—296;
  • Dumitru Stăniloae, The Cross in Orthodox Theology and Worship, în «Sobor-nost», 1977, nr. 4, p. 233—243 ;
  • Davis R. Grigg, The Cross and Bust Image, some Tests oi a Recent Explanation, în «Byzantinische Zeitschrift», 72 (1979), nr. 1, p. 16—38;
  • Hans Ruedi Weber, The Cross. Tradition and Interpretation, W.B. Eerdmans, Grand Rapids, Michigan, 1979;
  • Constantin Galeriu, Învăţătura creştină despre Sfînta cruce şi cinstirea ei, în «Ortodoxia», XXX (1978), nr. 3, p. 497—511.