Cruce: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Cruce şi Înviere: leg. int.)
m (reordonare secțiuni)
 
(Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:OrthodoxCross.jpg|right|120px]]
+
[[Fișier:OrthodoxCross.jpg|right|120px]]
Când vorbim de cruce în tradiţia şi spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:
+
Când vorbim de '''cruce''' în tradiția și spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:
* <b>Crucea lui Hristos</b>, pe care şi prin care Domnul [[Iisus Hristos]] a primit pentru noi moarte ; părticele din "cinstitul lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci" se mai găsesc astăzi un câteva mănăstiri, între care [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)]] deţine cel mai mare fragment
+
* '''[[Crucea cea Adevărată|Crucea cea adevărată a lui Hristos]]''', pe care și prin care Domnul [[Iisus Hristos]] a primit pentru noi moarte; părticele din „cinstitul lemn al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci” se mai găsesc astăzi în câteva mănăstiri, între care [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)]] deține cel mai mare fragment
* <b>[[semnul crucii]]</b>, cu care se însemnează creştinii încă din vechime
+
* '''[[semnul crucii]]''', cu care se însemnează creștinii încă din vechime
* <b>crucea ca obiect</b> de venerare, ca purtătoare a mesajului morţii şi [[Învierea Domnului|învierii lui Hristos]]
+
* '''crucea ca obiect''' de venerare, ca purtătoare a mesajului morții și [[Învierea Domnului|Învierii lui Hristos]]
* în mod metaforic, <b>crucea fiecarui om</b>
+
* în mod metaforic, '''crucea fiecărui om'''
  
Toate aceste întrebuinţări însă îşi trag sensul din biruinţa lui Hristos asupra morţii, prin Înviere.
+
Toate aceste întrebuințări însă își trag sensul din biruința lui Hristos asupra morții, prin Înviere.
  
==Cruce şi Înviere==
+
==Cruce și Înviere==
De aceea, în [[tradiţia]] ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în [[imnografie]]), sau cu semnele biruinţei, precum [[harul]], semnificat prin fondul aurit din icoane (în [[iconografie]]).
+
De aceea, în [[Sfânta Tradiție|tradiția]] ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în [[imnografie]]), sau cu semnele biruinței, precum [[har]]ul, semnificat prin fondul aurit din icoane (în [[iconografie]]).
  
:Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase si Sfântă Învierea Ta o lăudăm si slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
+
:Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și slăvim; că Tu ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu știm, numele Tău numim. Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
  
În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărţită de lauda învierii : «Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim». Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii şi responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii şi veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra «fatalităţii» răului şi a morţii, «cursa» în care a fost atras «stăpânitorul acestei lumi» (In 14, 30) la locul Căpăţânii (Lc. 23, 37—39) : «Căci deşi a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Şi noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu faţă de noi» (II Cor. 13, 4).
+
În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărțită de lauda învierii: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă învierea Ta o lăudăm și o mărim”. Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii și responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii și veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra „fatalității” răului și a morții, „cursa” în care a fost atras „stăpânitorul acestei lumi” (In 14, 30) la locul Căpățânii (Lc. 23, 37—39): „Căci deși a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Și noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu față de noi”. (II Cor. 13, 4)
  
 
==Citate==
 
==Citate==
:«De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei şi de viată făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii şi felurite boli, lucru cu neputinţa tuturor. Şi cine poate număra laudele Crucii ? Iar simboarele acestui sfânt semn ni l-au predat Sfinţii Părinţi, ca să stăm împotriva necredincioşilor şi ereticilor. Căci cele două degete şi o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Uri şi într-un singur ipostas. Iar dreapta aminteşte de puterea Lui nemărginită şi de şederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorî-rea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgoneşte pe vrăjmaşi şi arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie şi întunecat». ([[Petru Damaschin]], ''Învăţături duhovniceşti'', în Filocalia româneasca, vol. 5, p. 189).
+
:„De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii și felurite boli, lucru cu neputința tuturor. Și cine poate număra laudele Crucii? Iar simbolurile acestui sfânt semn ni le-au predat Sfinții Părinți, ca să stăm împotriva necredincioșilor și ereticilor. Căci cele două degete și o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Firi și într-un singur ipostas. Iar dreapta amintește de puterea Lui nemărginită și de șederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgonește pe vrăjmași și arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie și întunecat”.<ref>[[Petru Damaschin]], ''Învățături duhovnicești'', în Filocalia românească, vol.5, pag.189.</ref>
  
 
==Sărbătorile Sfintei Cruci==
 
==Sărbătorile Sfintei Cruci==
[[Image:Elevation.jpg|left|frame|Înăţarea Sfintei Cruci]]
+
[[Image:Elevation.jpg|right|frame|Înălțarea Sfintei Cruci]]
*'''[[Înălţarea Sfintei Cruci]]''' ([[14 septembrie]]) - cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile crucii
+
*[[Înălțarea Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]]) cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile crucii
*[[Duminica a treia din Postul Paştilor]], numită şi Duminica Crucii (dată variabilă, în [[Postul Mare]])
+
*[[Duminica Sfintei Cruci|Duminica a treia din Postul Paștilor]], numită și ''Duminica Sfintei Cruci'' (dată variabilă, în [[Postul mare]])
*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) - coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului
+
*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului
*Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie ([[7 mai]]) - fapt petrecut probabil în anul 351, şi relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului]] către împăratul Constantie
+
*Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantin ([[7 mai]]) fapt petrecut probabil în anul 351, și relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului]] către împăratul Constantin
*miercurea şi vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce
+
*miercurea și vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce
  
==Articole înrudite==
+
==Note==
*[[Înălţarea Sfintei Cruci]]
+
<references />
*[[Semnul crucii]]
 
 
 
==Legături externe==
 
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/5scruce.htm Părintele Cleopa despre Sfânta Cruce]
 
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
Linia 38: Linia 34:
 
* Davis R. Grigg, ''The Cross and Bust Image, some Tests oi a Recent Explanation'', în «Byzantinische Zeitschrift», 72 (1979), nr. 1, p. 16—38;  
 
* Davis R. Grigg, ''The Cross and Bust Image, some Tests oi a Recent Explanation'', în «Byzantinische Zeitschrift», 72 (1979), nr. 1, p. 16—38;  
 
* Hans Ruedi Weber, ''The Cross. Tradition and Interpretation'', W.B. Eerdmans, Grand Rapids, Michigan, 1979;  
 
* Hans Ruedi Weber, ''The Cross. Tradition and Interpretation'', W.B. Eerdmans, Grand Rapids, Michigan, 1979;  
* [[Constantin Galeriu]], ''Învăţătura creştină despre Sfînta cruce şi cinstirea ei'', în «Ortodoxia», XXX (1978), nr. 3, p. 497—511.
+
* [[Constantin Galeriu]], ''Învățătura creștină despre Sfânta cruce și cinstirea ei'', în „Ortodoxia”, XXX (1978), nr. 3, p. 497—511.
 +
 
 +
==A se vedea și==
 +
*[[Crucea cea Adevărată]]
 +
*[[Înălțarea Sfintei Cruci]]
 +
*[[Semnul crucii]]
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/5scruce.htm Părintele Cleopa despre Sfânta Cruce]
  
[[Categorie:Viaţa Bisericii]]
+
[[Categorie:Viața Bisericii]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
[[Categorie:Casa creştinului]]
+
[[Categorie:Casa creștinului]]
  
 
[[el:Σταυρός]]
 
[[el:Σταυρός]]
 
[[en:Cross]]
 
[[en:Cross]]

Versiunea curentă din 6 martie 2018 16:21

OrthodoxCross.jpg

Când vorbim de cruce în tradiția și spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:

Toate aceste întrebuințări însă își trag sensul din biruința lui Hristos asupra morții, prin Înviere.

Cruce și Înviere

De aceea, în tradiția ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în imnografie), sau cu semnele biruinței, precum harul, semnificat prin fondul aurit din icoane (în iconografie).

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și slăvim; că Tu ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu știm, numele Tău numim. Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărțită de lauda învierii: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă învierea Ta o lăudăm și o mărim”. Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii și responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii și veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra „fatalității” răului și a morții, „cursa” în care a fost atras „stăpânitorul acestei lumi” (In 14, 30) la locul Căpățânii (Lc. 23, 37—39): „Căci deși a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Și noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu față de noi”. (II Cor. 13, 4)

Citate

„De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii și felurite boli, lucru cu neputința tuturor. Și cine poate număra laudele Crucii? Iar simbolurile acestui sfânt semn ni le-au predat Sfinții Părinți, ca să stăm împotriva necredincioșilor și ereticilor. Căci cele două degete și o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Firi și într-un singur ipostas. Iar dreapta amintește de puterea Lui nemărginită și de șederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgonește pe vrăjmași și arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie și întunecat”.[1]

Sărbătorile Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci

Note

  1. Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia românească, vol.5, pag.189.

Bibliografie

  • E. Bihain, L'Epître de Cyrille de Jerusalem à Constance sur la vision de la croix, în «Byzantion», 43 (1973), p. 264—296;
  • Dumitru Stăniloae, The Cross in Orthodox Theology and Worship, în «Sobor-nost», 1977, nr. 4, p. 233—243 ;
  • Davis R. Grigg, The Cross and Bust Image, some Tests oi a Recent Explanation, în «Byzantinische Zeitschrift», 72 (1979), nr. 1, p. 16—38;
  • Hans Ruedi Weber, The Cross. Tradition and Interpretation, W.B. Eerdmans, Grand Rapids, Michigan, 1979;
  • Constantin Galeriu, Învățătura creștină despre Sfânta cruce și cinstirea ei, în „Ortodoxia”, XXX (1978), nr. 3, p. 497—511.

A se vedea și

Legături externe