Crezul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Crezul Niceo-Constantinopolitan (381 d.Hr.))
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
(Nu s-au afișat 13 versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Liturghia}}
 
{{Liturghia}}
Crezul '''niceo-constantinopolitan''' (sau '''Crezul de la Niceea''', '''Simbolul credinţei''' sau pur şi simplu '''Crezul''') este acea formulare a credinţei stabilită la [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] şi la [[Sinodul II Ecumenic|Al doilea Sinod Ecumenic]]. Acesta a fost definit de [[Sfinţii Părinţi]] de la aceste două Sinoade Ecumenice (care au avut loc respectiv la Niceea şi Constantinopol) pentru a combate diferitele [[erezie|erezii]], în special [[arianism]]ul, [[apollinarism]]ul, [[macedonianism]]ul (erezie pnevmatomahă) şi [[hiliasm]]ul.
+
Crezul '''niceo-constantinopolitan''' (sau '''Crezul de la Niceea''', '''Simbolul credinței''' sau pur și simplu '''Crezul''') este acea formulare a credinței stabilită la [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] și la [[Sinodul II Ecumenic|Al doilea Sinod Ecumenic]]. Acesta a fost definit de [[Sfinții Părinți]] de la aceste două Sinoade Ecumenice (care au avut loc respectiv la Niceea și Constantinopol) pentru a combate diferitele [[erezie|erezii]], în special [[arianism]]ul, [[apolinarianism]]ul, [[macedonianism]]ul (erezie pnevmatomahă) și [[hiliasm]]ul.
  
Unii autori afirmă că acest Crez, promulgat la [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]] se baza pe un crez [[Botez|baptismal]] folosit în Palestina, în timp ce alţii consideră că originea sa cea mai probabilă se găseşte în ''[[Crezul sirian]]'' emis în Antiohia la începutul anului 325 d.Hr.
+
Unii autori afirmă că acest Crez, promulgat la [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]] se baza pe un crez [[Botez|baptismal]] folosit în Palestina, în timp ce alții consideră că originea sa cea mai probabilă se găsește în ''[[Crezul sirian]]'' emis în Antiohia la începutul anului 325 d.Hr.
  
Crezul, aşa cum este el acum, s-a format în două etape, iar cel utilizat în zilele noastre de [[Biserica Ortodoxă]]  cuprinde revizuirile şi adăugirile de la [[Sinodul II Ecumenic|Sinodul I de la Constantinopol]]. Câteva secole mai târziu, [[Biserica Romano-Catolică]] a încercat să facă o revizuire unilaterală a Crezului, prin adaosul [[Filioque]] cu privire la purcederea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], aceasta fiind una din cauzele [[Marea Schismă|Marii Schisme]] dintre Roma şi restul Bisericii.
+
Crezul, așa cum este el acum, s-a format în două etape, iar cel utilizat în zilele noastre de [[Biserica Ortodoxă]]  cuprinde revizuirile și adăugirile de la [[Sinodul II Ecumenic|Sinodul I de la Constantinopol]]. Câteva secole mai târziu, [[Biserica Romano-Catolică]] a încercat să facă o revizuire unilaterală a Crezului, prin adaosul [[Filioque]] cu privire la purcederea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], aceasta fiind una din cauzele [[Marea Schismă|Marii Schisme]] dintre Roma și restul Bisericii.
  
Conform unei tradiţii din [[Biserica Alexandriei (Coptă)|Biserica coptă]], autorul Crezului de la Niceea a fost Sf. [[Atanasie al Alexandriei]], a cărui teologie a fost esenţială la Sinodul de la Niceea, deşi Sfântul era doar diacon la vremea aceea.
+
Conform unei tradiții din [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica coptă]], autorul Crezului de la Niceea a fost Sf. [[Atanasie al Alexandriei]], a cărui teologie a fost esențială la Sinodul de la Niceea, deși el era doar [[diacon]] la vremea aceea.
  
 
== Crezul de la Niceea (325 d. Hr.)==
 
== Crezul de la Niceea (325 d. Hr.)==
{{Traducere_EN}}
 
  
''We believe in one God, the Father almighty, maker of all things, visible and invisible;''
+
''Credem întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute;''
  
''And in one [[Lord]] Jesus Christ, the Son of God, begotten from the Father, only-begotten, that is, from the essence of the Father, God from God, light from light, true God from true God, begotten not made, of one essence with the Father, through Whom all things came into being, things in heaven and things on earth, Who because of us men and because of our salvation came down and became incarnate, becoming man, suffered and rose again on the third day, ascended to the heavens, and will come again to judge the living and the dead;''
+
''Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl, Unul Născut, adică, din ființa Tatălui, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut (iar) nu făcut, de-o-ființă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut, cele din cer și cele de pe pământ, Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a pogorât și s-a întrupat, om făcându-se, și a suferit și iarăși S-a ridicat a treia zi, S-a înălțat la Ceruri și iarăși va să vie să judece viii și morții;''
  
''And in the Holy Spirit.''
+
''Și întru Duhul Sfânt.''
  
 
==Crezul Niceo-Constantinopolitan (381 d.Hr.)==
 
==Crezul Niceo-Constantinopolitan (381 d.Hr.)==
  
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul,<br>
+
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoțiitorul,<br>
Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.<br>
+
Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.<br>
Şi întru Unul Domn [[Iisus Hristos]], Fiul lui Dumnezeu,<br>
+
Și întru Unul Domn [[Iisus Hristos]], Fiul lui Dumnezeu,<br>
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii.<br>
+
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii.<br>
 
Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,<br>
 
Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,<br>
Născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.<br>
+
Născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.<br>
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire<br>
+
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire<br>
 
S-a pogorât din ceruri<br>
 
S-a pogorât din ceruri<br>
Şi S-a întrupat de la [[Duhul Sfânt]] şi din [[Maica Domnului|Maria Fecioara]]<br>
+
Și S-a întrupat de la [[Duhul Sfânt]] și din [[Maica Domnului|Maria Fecioara]]<br>
Şi S-a făcut om.<br>
+
Și S-a făcut om.<br>
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui [[Ponţiu Pilat]],<br>
+
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui [[Ponţiu_Pilat|Pilat din Pont]],<br>
Şi a pătimit şi S-a îngropat.<br>
+
Și a pătimit și S-a îngropat.<br>
Şi a înviat a treia zi, după Sfintele Scripturi.<br>
+
Și a înviat a treia zi, după Sfintele Scripturi.<br>
Şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.<br>
+
Și S-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.<br>
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii,<br>
+
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții,<br>
A Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.<br>
+
A Cărui Împărăție nu va avea sfârșit.<br>
Şi întru unul Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul,<br>
+
Și întru unul Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul,<br>
 
Carele din Tatăl purcede,<br>
 
Carele din Tatăl purcede,<br>
Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit,<br>
+
Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit,<br>
 
Care a grăit prin prooroci.<br>
 
Care a grăit prin prooroci.<br>
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică,<br>
+
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică,<br>
 
Mărturisesc un [[Botez]] întru iertarea păcatelor,<br>
 
Mărturisesc un [[Botez]] întru iertarea păcatelor,<br>
Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie.<br>
+
Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie.<br>
Amin !
+
Amin!
  
'''În limba greacă:'''
+
'''În limba greacă:'''<ref>Crezul niceo-constantinopolitan este recitat, în timpul slujbelor ortodoxe, la persoana I singular ("Cred..."/"Πιστεύω"), mai degrabă decât la persoana I plural, care a fost forma folosită la [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]].
 +
 
 +
</ref>
  
 
&#928;&#953;&#963;&#964;&#949;&#8059;&#959;&#956;&#949;&#957; &#949;&#7984;&#962; &#7957;&#957;&#945; &#920;&#949;&#972;&#957;, &#928;&#945;&#964;&#941;&#961;&#945;, &#928;&#945;&#957;&#964;&#959;&#954;&#961;&#940;&#964;&#959;&#961;&#945;, &#960;&#959;&#953;&#951;&#964;&#8052;&#957; &#959;&#8016;&#961;&#945;&#957;&#959;&#8166; &#954;&#945;&#8054; &#947;&#8134;&#962;, &#8001;&#961;&#945;&#964;&#8182;&#957; &#964;&#949; &#960;&#940;&#957;&#964;&#969;&#957; &#954;&#945;&#8054; &#7936;&#959;&#961;&#940;&#964;&#969;&#957;.
 
&#928;&#953;&#963;&#964;&#949;&#8059;&#959;&#956;&#949;&#957; &#949;&#7984;&#962; &#7957;&#957;&#945; &#920;&#949;&#972;&#957;, &#928;&#945;&#964;&#941;&#961;&#945;, &#928;&#945;&#957;&#964;&#959;&#954;&#961;&#940;&#964;&#959;&#961;&#945;, &#960;&#959;&#953;&#951;&#964;&#8052;&#957; &#959;&#8016;&#961;&#945;&#957;&#959;&#8166; &#954;&#945;&#8054; &#947;&#8134;&#962;, &#8001;&#961;&#945;&#964;&#8182;&#957; &#964;&#949; &#960;&#940;&#957;&#964;&#969;&#957; &#954;&#945;&#8054; &#7936;&#959;&#961;&#940;&#964;&#969;&#957;.
Linia 72: Linia 73:
 
&#7944;&#956;&#942;&#957;.
 
&#7944;&#956;&#942;&#957;.
  
 +
==Note==
 +
<references/>
  
Notă: Crezul niceo-constantinopolitan este recitat, în timpul slujbelor ortodoxe, la persoana I singular ("Cred..."/"{{lang|el|Πιστεύω}}"), mai degrabă decât la persoana I plural, care a fost forma folosită la [[Sinoadele Ecumenice]].
 
  
 
{{Rugăciuni}}
 
{{Rugăciuni}}
  
 +
[[Categorie:Crezuri]]
 
[[Categorie:Rugăciuni]]
 
[[Categorie:Rugăciuni]]
 
[[Categorie:Teologie]]
 
[[Categorie:Teologie]]
 
[[Categorie:Sfânta Liturghie]]
 
[[Categorie:Sfânta Liturghie]]
  
 +
[[el:Σύμβολο της Πίστης (Νίκαια-Κωνσταντινούπολη)]]
 
[[en:Nicene-Constantinopolitan Creed]]
 
[[en:Nicene-Constantinopolitan Creed]]
 
[[es:Credo_Niceno-Constantinopolitano]]
 
[[es:Credo_Niceno-Constantinopolitano]]
 +
[[mk:Символ на верата]]

Versiunea de la data 21 aprilie 2013 15:51

Acest articol face parte din seria
Sfânta Liturghie
Liturghia pregătitoare
Proscomidia
Obiecte liturgice
Veșminte
Liturghia cuvântului
Ectenia Mare
Antifoanele
Ieșirea cu Sfânta Evanghelie
Troparul sărbătorii
Trisaghionul
Apostolul
Evanghelia
Predica
Ectenia cererii stăruitoare
Ectenia celor chemați
Liturghia euharistică
Heruvicul
Ieșirea cu Cinstitele Daruri
Ectenia credincioșilor
Crezul
Anaforaua
Anamneza
Epicleza
Axionul
Rugăciunea „Tatăl nostru
Împărtășirea
Încheierea
Anafura
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite
Editați această casetă

Crezul niceo-constantinopolitan (sau Crezul de la Niceea, Simbolul credinței sau pur și simplu Crezul) este acea formulare a credinței stabilită la Primul Sinod Ecumenic și la Al doilea Sinod Ecumenic. Acesta a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade Ecumenice (care au avut loc respectiv la Niceea și Constantinopol) pentru a combate diferitele erezii, în special arianismul, apolinarianismul, macedonianismul (erezie pnevmatomahă) și hiliasmul.

Unii autori afirmă că acest Crez, promulgat la Sinodul de la Niceea se baza pe un crez baptismal folosit în Palestina, în timp ce alții consideră că originea sa cea mai probabilă se găsește în Crezul sirian emis în Antiohia la începutul anului 325 d.Hr.

Crezul, așa cum este el acum, s-a format în două etape, iar cel utilizat în zilele noastre de Biserica Ortodoxă cuprinde revizuirile și adăugirile de la Sinodul I de la Constantinopol. Câteva secole mai târziu, Biserica Romano-Catolică a încercat să facă o revizuire unilaterală a Crezului, prin adaosul Filioque cu privire la purcederea Duhului Sfânt, aceasta fiind una din cauzele Marii Schisme dintre Roma și restul Bisericii.

Conform unei tradiții din Biserica coptă, autorul Crezului de la Niceea a fost Sf. Atanasie al Alexandriei, a cărui teologie a fost esențială la Sinodul de la Niceea, deși el era doar diacon la vremea aceea.

Crezul de la Niceea (325 d. Hr.)

Credem întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute;

Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl, Unul Născut, adică, din ființa Tatălui, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut (iar) nu făcut, de-o-ființă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut, cele din cer și cele de pe pământ, Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a pogorât și s-a întrupat, om făcându-se, și a suferit și iarăși S-a ridicat a treia zi, S-a înălțat la Ceruri și iarăși va să vie să judece viii și morții;

Și întru Duhul Sfânt.

Crezul Niceo-Constantinopolitan (381 d.Hr.)

Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoțiitorul,
Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii.
Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,
Născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire
S-a pogorât din ceruri
Și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara
Și S-a făcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont,
Și a pătimit și S-a îngropat.
Și a înviat a treia zi, după Sfintele Scripturi.
Și S-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții,
A Cărui Împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru unul Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul,
Carele din Tatăl purcede,
Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit,
Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică,
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor,
Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie.
Amin!

În limba greacă:[1]

Πιστεύομεν εἰς ἕνα Θεόν, Πατέρα, Παντοκράτορα, ποιητὴν οὐρανοῦ καὶ γῆς, ὁρατῶν τε πάντων καὶ ἀοράτων.

Καὶ εἰς ἕνα Κύριον Ἰησοῦν Χριστόν, τὸν Υἱὸν τοῦ Θεοῦ τὸν μονογενῆ, τὸν ἐκ τοῦ Πατρὸς γεννηθέντα πρὸ πάντων τῶν αἰώνων· φῶς ἐκ φωτός, Θεὸν ἀληθινὸν ἐκ Θεοῦ ἀληθινοῦ, γεννηθέντα οὐ ποιηθέντα, ὁμοούσιον τῷ Πατρί, δι οὗ τὰ πάντα ἐγένετο.

Τὸν δι ἡμᾶς τοὺς ἀνθρώπους καὶ διὰ τὴν ἡμετέραν σωτηρίαν κατελθόντα ἐκ τῶν οὐρανῶν καὶ σαρκωθέντα ἐκ Πνεύματος Ἁγίου καὶ Μαρίας τῆς Παρθένου καὶ ἐνανθρωπήσαντα.

Σταυρωθέντα τε ὑπὲρ ἡμῶν ἐπὶ Ποντίου Πιλάτου, καὶ παθόντα καὶ ταφέντα.

Καὶ ἀναστάντα τῇ τρίτῃ ἡμέρα κατὰ τὰς Γραφάς.

Καὶ ἀνελθόντα εἰς τοὺς οὐρανοὺς καὶ καθεζόμενον ἐκ δεξιῶν τοῦ Πατρός.

Καὶ πάλιν ἐρχόμενον μετὰ δόξης κρῖναι ζῶντας καὶ νεκρούς, οὗ τῆς βασιλείας οὐκ ἔσται τέλος.

Καὶ εἰς τὸ Πνεῦμα τὸ Ἅγιον, τὸ κύριον, τὸ ζωοποιόν, τὸ ἐκ τοῦ Πατρὸς ἐκπορευόμενον, τὸ σὺν Πατρὶ καὶ Υἱῷ συμπροσκυνούμενον καὶ συνδοξαζόμενον, τὸ λαλῆσαν διὰ τῶν προφητῶν.

Εἰς μίαν, Ἁγίαν, Καθολικὴν καὶ Ἀποστολικὴν Ἐκκλησίαν.

Ὁμολογῶ ἓν βάπτισμα εἰς ἄφεσιν ἁμαρτιῶν.

Προσδοκῶ ἀνάστασιν νεκρῶν.

Καὶ ζωὴν τοῦ μέλλοντος αἰῶνος.

Ἀμήν.

Note

  1. Crezul niceo-constantinopolitan este recitat, în timpul slujbelor ortodoxe, la persoana I singular ("Cred..."/"Πιστεύω"), mai degrabă decât la persoana I plural, care a fost forma folosită la Sinoadele Ecumenice.



Rugăciuni
Rugăciuni cotidiene
Rugăciunea de dimineață | Rugăciunea de seară | Rugăciunea de Luni | Rugăciunea de Marți | Rugăciunea de Miercuri | Rugăciunea de Joi | Rugăciunea de Vineri | Rugăciunea de Sâmbătă | Rugăciunea de Duminică | Troparele de umilință | Tatăl nostru - Rugăciunea domnească | Crezul – Simbolul Credinței | Imnul Sfintei Fecioare (Axionul) | Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare | Canon către Maica Domnului | Rugăciunea Sfântului Ioan Damaschinul
Rânduiala celor șapte laude
Miezonoptica din toate zilele | Rânduiala Miezonopticii din duminici | Utrenia | Ceasul întâi | Ceasul al treilea | Mijloceasul al treilea | Ceasul al șaselea | Mijloceasul al șaselea | Obednița | Troparele de peste săptămână | Rânduiala mesei | Rânduiala Panaghiei | Ceasul al nouălea | Mijloceasul al nouălea | Vecernia | Pavecernița Mare | Pavecernița Mică
Troparele liturgice
Binecuvântările Învierii | Binecuvântările morților | Troparele și condacele Triodului | Troparele și condacele Penticostarului | Troparele și condacele Mineiului | Troparele Învierii | Troparele Născătoarei de Dumnezeu | Troparele de peste săptămână
Rânduiala Sfintei Împărtășanii
Rugăciunile dinaintea Împărtășirii | Rugăciunile după Sfânta Împărtășire
Rugăciuni la diferite trebuințe
Rugăciune la începerea lucrului | Rugăciunea după sfârșitul lucrului | Rugăciunea copiilor pentru părinți | Rugăciunea părinților pentru copii | Rugăciunea pentru frați și surori | Rugăciunea soților unul pentru altul | Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc | Rugăciunea înaintea mesei de dimineață și prânz | Rugăciunea după masa de dimineață și prânz | Rugăciunea înainte de masa de seară | Rugăciunea după masa de seară | Rugăciunea pentru elevi și studenți | Rugăciunea pentru cei bolnavi | Rugăciunea pentru cei răposați