Credința

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Credinţa este una din cele trei virtuţi teologice (alături de nădejde şi iubire) prin care omul crede în existenţa Sfintei Treimi (Dumnezeu-Tatăl, Iisus Hristos şi Duhul Sfânt), a duhurilor (îngerii şi demonii), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în tainele Bisericii, în învierea morţilor, în Judecată şi în viaţa viitoare (raiul şi iadul) care urmează după viaţa pământească.

Credinţă şi vindecare

Vindecarea depinde atât de credinţa celui ce trebuie vindecat (uneori a celor apropiaţi acestuia) cât şi de puterea lui Dumnezeu care vindecă propriu-zis, direct sau prin intermediul apostolilor sau preoţilor.

Vindecarea depinde de credinţa celui vindecat. Astfel Iisus a vindecat un lepros care s-a apropiat de El, I s-a închinat şi i-a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``(Mat8.1-3). După Iisus s-au luat doi orbi care strigau după el zicând ,,ai milă de noi, fiul lui David!”. Acesta i-a întrebat dacă ei cred că poate face acest lucru. Ei au zis că da şi atunci Iisus i-a vindecat. (Mat9.27-31) Cerşetorului orb Bartimeu care implora stăruitor mila lui Iisus strigând ,,Iisuse, fiul lui David, ai milă de mine” este şi el vindecat (Mc10.52). O femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei Lui, zicându-şi ,,Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.``Isus S-a întors, a văzut -o, şi i -a zis: ,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.(Mt9.20-22) Pavel a tămăduit un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată şi care şedea jos şi-l asculta pe Pavel când vorbea, graţie credinţei de care dădea dovadă.(FA14.9)

Uneori vindecarea depinde de credinţa celor apropiaţi celui care trebuie vindecat. Iisus vindecă slăbănogul purtat de 4 inşi şi băgat în casă pe sus, scoţând acoperişul,. pe baza credinţei lui şi a celor care-l ajutau (Mc2.5, Mt9.2). Iisus îl tămăduieşte pe robul unui sutaş pe baza marii credinţe a acestuia reflectată în faptul că acesta credea că Iisus îl poate vindeca pe robul său de la distanţă, cu un simplu cuvânt (Mat8.10-13).

Sfânta Scriptură arată că în unele cazuri vindecarea depinde şi de credinţa celui prin care se face vindecarea (apostoli). Apostolii nu pot scoate dracii dintr-un lunatic fiindcă aveau prea puţină credinţă, căci acel soi de draci nu ieşea decăt cu post şi rugăciune. (Mt17.20-21). Întotdeauna puterea de vindecare vine de la Dumnezeu. Când femeia cu cu scurgere de sânge se atinge de Mântuitor, Acesta simte cum o putere se scurge din el (Mc5.30). În altă parte se spune:Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere, care-i vindeca pe toţi.(Lc6.19)

Cererile făcute cu credinţă vor fi împlinite

Întrebat de către ucenici de ce nu au putut scoate dracul dintr-un lunatic, el le spune că din pricina puţinei lor credinţe. Apoi le spune că dacă ar avea credinţă cât un grăunte de muştar, ar zice muntelui să se mute de colo-colo şi aşa s-ar întâmpla. Apoi le spune că acel soi de draci nu ieşea decât cu rugăciune şi cu post (Mt17.20, Mc11.23)

Întrebat cum a făcut ca smochinul să se usuce, Iisus le zice că dacă vor avea credinţă şi nu se vor îndoi, vor face şi ca un munte să se arunce în mare la cuvântul lor şi apoi adaugă:Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.(Mt21.22)

Apostolul Iacov spune că dacă cuiva îi lipseşte înţelepciunea s-o ceară de la dumnezeu şi îi va fi dată. El adaugă apoi:Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vânt încoace şi încolo.Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.(Iac1.6)