Credința: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(mici corecturi)
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
[[Imagine:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|300px|right|[[Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], secolul al XV-lea]]
+
[[Imagine:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|300px|right|[[Iisus Hristos|Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], secolul al XV-lea]]
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
−
'''Credinţa''' este una din cele trei [[virtuţi]] teologice (alături de [[nădejdea|nădejde]] şi [[iubirea|iubire]]) prin care omul crede în existenţa Sfintei Treimi ([[Dumnezeu|Dumnezeu-Tatăl]], [[Iisus Hristos]] şi [[Duhul Sfânt]]), a duhurilor ([[înger]]ii şi [[diavol|demonii]]), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în [[Sfintele Taine|tainele]] [[Biserică|Bisericii]], în [[învierea]] morţilor, în [[Judecată]] şi în [[rai]]ul şi [[iad]]ul care urmează după viaţa pământească.
+
'''Credința''' este una din cele trei [[virtuți]] teologice (alături de [[nădejdea|nădejde]] și [[iubirea|iubire]]) prin care omul crede în existența Sfintei Treimi ([[Sfânta Treime|Dumnezeu-Tatăl]], [[Iisus Hristos]] și [[Duhul Sfânt]]), a duhurilor ([[îngeri]]i și [[diavol|demonii]]), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în [[Sfintele Taine|tainele]] [[Biserică|Bisericii]], în [[înviere]]a morților, în [[Judecată]] și în [[rai]]ul și [[iad]]ul care urmează după viața pământească.
  
  
−
==Definiţia credinţei==
+
==Definiția credinței==
 
[[Imagine:Moise icoană.jpg|thumb|250px|right|[[Moise]] [[profet]]ul, icoană rusească, secolul al XVIII-lea]]
 
[[Imagine:Moise icoană.jpg|thumb|250px|right|[[Moise]] [[profet]]ul, icoană rusească, secolul al XVIII-lea]]
 
[[Image:David.jpg|right|thumb|Regele David, conducătorul statului Israel și strămoș al Domnului nostru [[Iisus Hristos]]]]
 
[[Image:David.jpg|right|thumb|Regele David, conducătorul statului Israel și strămoș al Domnului nostru [[Iisus Hristos]]]]
Linia 10: Linia 10:
 
[[Image:Apostle Paul.JPG|right|frame|Sfântul Apostol Pavel]]
 
[[Image:Apostle Paul.JPG|right|frame|Sfântul Apostol Pavel]]
 
[[Image:Apostle Peter.jpg|right|frame|Sfântul Petru]]
 
[[Image:Apostle Peter.jpg|right|frame|Sfântul Petru]]
−
[[Apostolul Pavel]] scrie evreilor: ,,credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd."<ref>Evrei11.1</ref>  
+
[[Apostolul Pavel]] scrie evreilor: ''Credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.''<ref>Evrei 11.1</ref>  
  
−
==Lucrurile în care crede creştinul==
+
==Lucrurile în care crede creștinul==
−
===Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu===
+
===Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu===
−
`
 
−
Apostolul Pavel scrie  evreilor:,,Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd".<ref>Evrei11.3</ref>
 
  
−
===Apropierea de Dumnezeu presupune credinţa în el şi în răsplata Sa===
+
Apostolul Pavel scrie  evreilor: ''Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.''<ref>Evrei 11.3</ref>
  
−
În aceeaşi scrisoare el arată:,,Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută".<ref>Evrei11.6</ref>
+
===Apropierea de Dumnezeu presupune credința în el și în răsplata Sa===
  
−
===Iisus este căpetenia şi desăvârşirea credinţei===
+
În aceeași scrisoare el arată: ''Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce-L caută.''<ref>Evrei 11.6</ref>
−
Apostolul Pavel învaţă:,,Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu."<ref>Evrei12.2</ref>
 
−
===Credinţa se întemeiază pe învierea lui Hristos===
 
−
Credinţa se întemeiază pe [[înviere]]a lui Hristos, scrie apostolul Pavel corintenilor.<ref>1Cor15.14-17</ref>
 
−
===Credinţa în Iisus Hristos a înlocuit legea veche===
 
−
Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Iisus Hristos./Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită/Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă./După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta./Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Iisus, spune lămurit apostolul Pavel galatenilor.<ref>Gal3.22-25, Flp3.9</ref>,,Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.", arată acelaşi apostol.<ref>Rom3.31</ref>
 
−
===O singură credinţă adevărată===
 
−
Apostolul Pavel arată că ,,Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez/Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi.<ref>Efes4.5-6</ref>
 
−
===Credinţa, temeiul evanghelizării===
 
−
Credinţa este temeiul pe care vorbesc [[apostol]]ii.<ref>2Cor4.13</ref> sau umblă <ref>2Cor5.7</ref>
 
  
−
==Credinţă şi vindecare==
+
===Iisus este căpetenia și desăvârșirea credinței===
 +
Apostolul Pavel învață: ''Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Iisus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.''<ref>Evrei 12.2</ref>
  
−
[[Boala|Vindecarea]] depinde atât de credinţa celui ce trebuie vindecat (uneori a celor apropiaţi acestuia) cât şi de puterea lui Dumnezeu care vindecă propriu-zis, direct sau prin intermediul apostolilor sau preoţilor.
+
===Credința se întemeiază pe învierea lui Hristos===
 +
Credința se întemeiază pe [[înviere]]a lui Hristos, scrie apostolul Pavel corintenilor.<ref>1Cor 15.14-17</ref>
  
−
Vindecarea depinde de credinţa celui vindecat. Astfel Iisus a vindecat un lepros care s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``<ref>Mat8.1-3</ref> După Iisus s-au luat doi orbi care strigau după el zicând ,,ai milă de noi, fiul lui David!”. Acesta i-a întrebat dacă ei cred că poate face acest lucru. Ei au zis că da şi atunci Iisus i-a vindecat.<ref>Mat9.27-31</ref> Cerşetorului orb Bartimeu care implora stăruitor [[mila]] lui Iisus strigând ,,Iisuse, fiul lui David, ai milă de mine” este şi el vindecat.<ref>Mc10.52</ref> O femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei Lui, zicându-şi ,,Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.``Iisus S-a întors, a văzut-o, şi i-a zis: ,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.<ref>Mt9.20-22</ref> Pavel a tămăduit un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată şi care şedea jos şi-l asculta pe Pavel când vorbea, graţie credinţei de care acesta dădea dovadă.<ref>FA14.9</ref>
+
===Credința în Iisus Hristos a înlocuit legea veche===
 +
Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduința să fie dată celor ce cred, prin credința în Iisus Hristos. Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită. Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiți neprihăniți prin credință. După ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Hristos Iisus, spune lămurit apostolul Pavel galatenilor.<ref>Gal 3.22-25, Flp3.9</ref>
  
−
Uneori vindecarea depinde de credinţa celor apropiaţi celui care trebuie vindecat.  [[Iisus]] vindecă slăbănogul purtat de 4 inşi şi băgat în casă pe sus, scoţând acoperişul, pe baza credinţei lui şi a celor care-l ajutau.<ref>Mc2.5, Mt9.2</ref> Iisus îl tămăduieşte pe robul unui sutaş pe baza marii credinţe a acestuia reflectată în faptul că acesta credea că Iisus îl poate vindeca pe robul său de la distanţă, cu un simplu cuvânt.<ref>Mat8.10-13</ref>
+
''Deci, prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea'', arată același apostol.<ref>Rom 3.31</ref>
  
−
[[Sfânta Scriptură]] arată că în unele cazuri vindecarea depinde şi de credinţa celui prin care se face vindecarea (apostoli). [[Apostol]]ii nu pot scoate [[diavol|dracii]] dintr-un lunatic fiindcă aveau prea puţină credinţă, căci acel soi de draci nu ieşea decât cu [[post]] şi [[rugăciune]].<ref>Mt17.20-21</ref>
+
===O singură credință adevărată===
−
Întotdeauna puterea de vindecare vine de la Dumnezeu. Când femeia cu scurgere de sânge se atinge de Mântuitor, Acesta simte cum o putere se scurge din el<ref>Mc5.30</ref> În altă parte se spune:Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere, care-i vindeca pe toţi.<ref>Lc6.19</ref>
+
Apostolul Pavel arată că: ''Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez. Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți.''<ref>Efes 4.5-6</ref>
  
−
==Credinţa, una din cele trei virtuţi teologice==
+
===Credința, temeiul evanghelizării===
−
Credinţa este este una din cele trei virtuţi teologice, alături de [[nădejdea|nădejde]] şi de cea mai mare din virtuţi, [[iubirea|dragostea]].<ref>1Cor13.13</ref>Credinţa stă alături de celelalte [[virtuţi]] precum spun [[apostolul Pavel]]<ref>1Tim6.11,2Tim2.22, 2Tim3.10, Tit2.2, Evrei6.12</ref> şi [[apostolul Ioan]].<ref>Apoc2.19</ref>
+
Credința este temeiul pe care vorbesc [[apostol]]ii.<ref>2Cor 4.13</ref> sau umblă <ref>2Cor 5.7</ref>
  
−
===Credinţa fără  fapte e moartă, e zadarnică===
+
==Credință și vindecare==
−
Credinţa adevărată este însoţită întotdeauna de fapte, spune [[apostolul Iacov]]. Credinţa fără fapte este o credinţă zadarnică, moartă, aşa cum trupul fără suflet e mort, continuă apostolul. E ca şi cum cineva zice unor oameni flămânzi şi goi să se sature şi să se încălzească dar fără să le dea cele trebuincioase trupului, arată tot el. Credinţa fără fapte nu poate [[mântuirea|mântui]], ea e proprie şi [[diavol]]ilor, avertizează apostolul: Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!. Omul este socotit neprihănit şi prin fapte, nu numai prin credinţă, încheie el.<ref>Iac2.14-26</ref>
 
  
−
===Credinţa adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaţilor faţă de săraci===
+
[[Boala|Vindecarea]] depinde atât de credința celui ce trebuie vindecat (uneori a celor apropiați acestuia) cât și de puterea lui Dumnezeu care vindecă propriu-zis, direct sau prin intermediul apostolilor sau preoților.
−
Credinţa adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaţilor faţă de [[sărăcia|săraci]]. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost/şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare, şi-i ziceţi: ,,Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului: ,,Tu stai colo în picioare!`` Sau: ,,Şezi jos la picioarele mele!``/Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?, întreabă retoric apostolul. Apoi adaugă: ,,n'a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc? Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă târăsc înaintea judecătoriilor? Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi? Aşadar ,,dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sunteţi osândiţi de Lege ca nişte călcători de lege”, concluzionează el.<ref>Iac2.1-9</ref>()
 
−
Credinţa distorsionată a unor [[farisei]] se transmite îndoit la prozeliţii acestora.<ref>Mt23.15</ref>
 
  
−
===Credinţa lucrează alături de iubire şi prin iubire===
+
Vindecarea depinde de credința celui vindecat. Astfel Iisus a vindecat un lepros care s-a apropiat de El, I s-a închinat și I-a zis: ''Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești.''<ref>Mat 8.1-3</ref>
  
−
Credinţa, oricât de puternică ar fi, fără [[iubirea|iubire]], este zadarnică.<ref>1Cor13.2</ref> ,,Pace fraţilor, şi dragoste împreună cu credinţa, din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Iisus Hristos!”, urează apostolul Pavel efesenilor.<ref>Efes6.23</ref> El îi scrie lui Timotei: Şi harul Domnului nostru s-a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Iisus.<ref>1Tim1.14</ref> Apostolul Pavel scrie tesalonicenilor: Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei, şi să avem drept coif nădejdea mântuirii.<ref>1Tes5.8</ref> Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău, arată Solomon.<ref>Prov16.6</ref>  
+
După Iisus s-au luat doi orbi care strigau după el zicând: ''Ai milă de noi, fiul lui David!'' Acesta i-a întrebat dacă ei cred că poate face acest lucru. Ei au zis că da și atunci Iisus i-a vindecat.<ref>Mat 9.27-31</ref>
  
−
Credinţa lucrează prin dragoste, învaţă apostolul Pavel.<ref>Gal5.6</ref>. Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun, şi dintr-o credinţă neprefăcută, scrie apostolul Pavel lui Timotei.<ref>1Tim1.5</ref>
+
Cerșetorului orb Bartimeu care implora stăruitor [[mila]] lui Iisus strigând: ''Iisuse, fiul lui David, ai milă de mine'' este și el vindecat.<ref>Mc 10.52</ref>
  
−
===Virtutea credincioşiei===
+
O femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, și s-a atins de poala hainei Lui, zicându-și: ''Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.'' Iisus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: ''Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit.'' Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.<ref>Mt 9.20-22</ref>
  
−
,,Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie", scrie psalmistul.<ref>Ps37.3</ref>,,Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?" întreabă retoric [[Solomon]]. <ref>Prov20.6</ref>,,Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută", scrie frumos psalmistul<ref>Ps85.10</ref> ,,Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale", scrie acelaşi psalmist.<ref>Ps119.66</ref> ,,Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale", scrie Solomon.<ref>Prov3.3</ref> Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat, arată acelaşi Solomon.<ref>Prov11.13</ref> Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni, adaugă [[înţelepciunea|înţeleptul]] împărat.<ref>Prov14.5</ref> ,,În adevăr cei ce gândesc răul se rătăcesc. dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie", scrie Solomon.<ref>Prov14.22</ref> ,,Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate", arată acelaşi Solomon.<ref>Prov20.28</ref>
+
Pavel a tămăduit un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată și care ședea jos și-l asculta pe Pavel când vorbea, grație credinței de care acesta dădea dovadă.<ref>FA 14.9</ref>
 +
 
 +
Uneori vindecarea depinde de credința celor apropiați celui care trebuie vindecat. [[Iisus Hristos|Iisus]] vindecă slăbănogul purtat de 4 inși și băgat în casă pe sus, scoțând acoperișul, pe baza credinței lui și a celor care-l ajutau.<ref>Mc 2.5, Mt 9.2</ref>
 +
 
 +
Iisus îl tămăduiește pe robul unui sutaș pe baza marii credințe a acestuia reflectată în faptul că acesta credea că Iisus îl poate vindeca pe robul său de la distanță, cu un simplu cuvânt.<ref>Mat 8.10-13</ref>
 +
 
 +
[[Sfânta Scriptură]] arată că în unele cazuri vindecarea depinde și de credința celui prin care se face vindecarea (apostoli). [[Apostol]]ii nu pot scoate [[diavol|dracii]] dintr-un lunatic fiindcă aveau prea puțină credință, căci acel soi de draci nu ieșea decât cu [[post]] și [[rugăciune]].<ref>Mt 17.20-21</ref>
 +
 
 +
Întotdeauna puterea de vindecare vine de la Dumnezeu. Când femeia cu scurgere de sânge se atinge de Mântuitor, Acesta simte cum o putere se scurge din el<ref>Mc 5.30</ref> În altă parte se spune: ''Și tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieșea o putere, care-i vindeca pe toți.''<ref>Lc 6.19</ref>
 +
 
 +
==Credința, una din cele trei virtuți teologice==
 +
Credința este este una din cele trei virtuți teologice, alături de [[nădejdea|nădejde]] și de cea mai mare din virtuți, [[iubirea|dragostea]].<ref>1Cor 13.13</ref> Credința stă alături de celelalte [[virtuți]] precum spune [[Apostolul Pavel]]<ref>1Tim 6.11, 2Tim 2.22, 2Tim 3.10, Tit 2.2, Evrei 6.12</ref> și [[Apostolul Ioan]].<ref>Apoc 2.19</ref>
 +
 
 +
===Credința fără  fapte e moartă, e zadarnică===
 +
Credința adevărată este însoțită întotdeauna de fapte, spune [[Apostolul Iacov]]. Credința fără fapte este o credință zadarnică, moartă, așa cum trupul fără suflet e mort, continuă apostolul. E ca și cum cineva zice unor oameni flămânzi și goi să se sature și să se încălzească dar fără să le dea cele trebuincioase trupului, arată tot el. Credința fără fapte nu poate [[mântuirea|mântui]], ea e proprie și [[diavol]]ilor, avertizează apostolul: ''Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci; dar și dracii cred... și se înfioară!'' Omul este socotit neprihănit și prin fapte, nu numai prin credință, încheie el.<ref>Iac 2.14-26</ref>
 +
 
 +
===Credința adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaților față de săraci===
 +
Credința adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaților față de [[sărăcia|săraci]]. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare, și intră și un sărac îmbrăcat prost și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare, și-i ziceți: ''Tu șezi în locul acesta bun!'' Și apoi ziceți săracului: ''Tu stai colo în picioare!'' Sau: ''Șezi jos la picioarele mele!'' Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă, și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?, întreabă retoric apostolul. Apoi adaugă: ''n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc înaintea judecătoriilor? Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați?'' Așadar ''dacă aveți în vedere fața omului, faceți un păcat, și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de lege'', concluzionează el.<ref>Iac 2.1-9</ref>()
 +
 
 +
Credința distorsionată a unor [[farisei]] se transmite îndoit la prozeliții acestora.<ref>Mt 23.15</ref>
 +
 
 +
===Credința lucrează alături de iubire și prin iubire===
 +
Credința, oricât de puternică ar fi, fără [[iubirea|iubire]], este zadarnică.<ref>1Cor 13.2</ref> ''Pace fraților, și dragoste împreună cu credința, din partea lui Dumnezeu Tatăl, și din partea Domnului Iisus Hristos!'', urează apostolul Pavel efesenilor.<ref>Efes 6.23</ref> El îi scrie lui Timotei: ''Și harul Domnului nostru s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și cu dragostea care este în Hristos Iisus.''<ref>1Tim 1.14</ref> Apostolul Pavel scrie tesalonicenilor: ''Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoșa credinței și a dragostei, și să avem drept coif nădejdea mântuirii.''<ref>1Tes 5.8</ref> Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate de la rău, arată Solomon.<ref>Prov 16.6</ref>
 +
 
 +
Credința lucrează prin dragoste, învață apostolul Pavel.<ref>Gal 5.6</ref>. Ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun, și dintr-o credință neprefăcută, scrie apostolul Pavel lui Timotei.<ref>1Tim 1.5</ref>
 +
 
 +
===Virtutea credincioșiei===
 +
''Încrede-te în Domnul și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie'', scrie psalmistul.<ref>Ps 37.3</ref> ''Mulți oameni își trâmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?'' întreabă retoric [[Solomon]].<ref>Prov 20.6</ref> ''Bunătatea și credincioșia se întâlnesc, dreptatea și pacea se sărută'', scrie frumos psalmistul<ref>Ps 85.10</ref> ''Învață-mă să am înțelegere și pricepere, căci cred în poruncile Tale'', scrie același psalmist.<ref>Ps 119.66</ref> ''Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale'', scrie Solomon.<ref>Prov 3.3</ref> Cine umblă cu bârfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat, arată același Solomon.<ref>Prov 11.13</ref> Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni, adaugă [[înțelepciunea|înțeleptul]] împărat.<ref>Prov 14.5</ref> ''În adevăr cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie'', scrie Solomon.<ref>Prov 14.22</ref> ''Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat, și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate'', arată același Solomon.<ref>Prov 20.28</ref>
 
   
 
   
−
===Credinţa şi cugetul curat===
+
===Credința și cugetul curat===
 +
Apostolul Pavel îi spune lui Timotei: ''Să păstrezi credința și un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, și au căzut din credință.''<ref>1Tim 1.19</ref> În altă parte apostolul neamurilor scrie: ''Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiți, nu cu două fețe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câștig mârşav: ci să păstreze taina credinței într-un cuget curat. Trebuiesc cercetați întâi, și numai dacă sunt fără prihană, să fie diaconi.''<ref>1Tim 3.9</ref> El scrie evreilor: ''să ne apropiem (de Hristos) cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău, și cu trupul spălat cu o apă curată''.<ref>Evrei 10.22</ref>
 +
 
 +
===Stăruința în credință===
 +
 
 +
Apostolul Pavel spune că femeia ''va fi mântuită prin nașterea de copii, dacă aceștia stăruiesc cu smerenie în credință, în dragoste și în sfințenie''<ref>1Tim 2.15</ref> Întărind sufletele ucenicilor, El (Pavel) îi îndemna să stăruie în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.<ref>FA 14.22</ref>
 +
 
 +
===Cuvintele credinței===
 +
 
 +
Învățăturile credinței sunt o hrană spirituală: ''Dacă vei pune în mintea fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Iisus, fiindcă te hrănești cu cuvintele credinței și ale bunei învățături, pe care ai urmat-o până acum.''<ref>1Tim 4.6</ref>
 +
 
 +
===Credința adevărată se întemeiază pe puterea lui Dumnezeu===
 +
 
 +
Credința adevărată se întemeiază nu pe înțelepciunea oamenilor ci pe puterea lui Dumnezeu, arată apostolul Pavel.<ref>1Cor 2.5, Col 2.12</ref>
 +
 
 +
===Credință și răbdare===
 +
[[Image:Iov. 800px-Job and his friends.jpg |thumb|300px|right| Iov și prietenii săi-I. Y. Repin, sec al XIX-lea, The State Russian Museum, St. Petersburg]]
 +
Încercarea credinței lucrează [[răbdarea|răbdare]] precum arată apostolul Pavel: ''Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiți desăvârșiți, întregi, și să nu duceți lipsă de nimic.''<ref>Iac 1.3</ref>
 +
 
 +
===Credința curățitoare===
 +
Credința curățește inimile precum stă scris în [[Faptele Apostolilor]].<ref>FA 15.9</ref>
 +
 
 +
===Tăria și întărirea în credință===
 +
Apostolul Pavel îndeamnă pe toți să vegheze, să fie tari în credință și să se întărească.<ref>1Cor 16.13</ref>, să se întărească în Domnul și în puterea tăriei Lui.<ref>Efes 6.10</ref> să rămână ''și mai departe întemeiați și neclintiți în credință, fără să vă abateți de la nădejdea Evangheliei, pe care ați auzit –o.''<ref>Co l1.23</ref> Credința trebuie a fi mereu sporită, arată apostolul Pavel.<ref>2Cor 8.7,10.15</ref>
 +
 
 +
===Scutul credinței===
 +
În lupta împotriva [[diavol|stăpânitorilor întunericului acestui veac]] noi trebuie să luăm toată armătura lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] pentru a ne putea împotrivi acestora și pentru a rămâne în picioare. Astfel trebuie să avem mijlocul încins cu [[adevăr]]ul, să fim îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, să avem picioarele încălțate cu râvna Evangheliei [[pacea|păcii]] și, pe deasupra tuturor acestora, să luăm scutul credinței, cu care vom putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău. În plus trebuie să luăm și coiful [[mântuirea|mântuirii]] și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.<ref>Efes 6.16</ref>
 +
 
 +
Apostolul Pavel scrie: ''Luptă-te lupta cea bună a credinței; apucă viața veșnică la care ai fost chemat, și pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori.''<ref>1Tim 6.12</ref>
 +
 
 +
[[Apostolul Iuda]] scrie și el: ''Prea iubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna.''<ref>Iuda 1.3</ref>
 +
 
 +
==Prin credință ne eliberăm și ne apropiem de Dumnezeu cu încredere==
 +
Apostolul Pavel scrie: ''În El avem, prin credința în El, slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere.''<ref>Efes 3.12</ref>
  
−
Apostolul Pavel îi spune lui Timotei:,,să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă."<ref>1Tim1.19</ref> În altă parte apostolul neamurilor scrie:,,Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiţi, nu cu două feţe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câştig mârşav:/ci să păstreze taina credinţei într-un cuget curat./Trebuiesc cercetaţi întâi, şi numai dacă sunt fără prihană, să fie diaconi.<ref>1Tim3.9</ref> El scrie evreilor:,,să ne apropiem (de Hristos) cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată”.<ref>Evrei10.22</ref>
+
==Prin credință Hristos locuiește în inimile noastre==
 +
Apostolul Pavel scrie că îl roagă pe Hristos ''ca, potrivit cu bogăția slavei Sale, să vă facă să vă întăriți în putere, prin Duhul Lui, în omul dinlăuntru, așa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință.''<ref>Efes 3.17</ref>
  
−
===Stăruinţa în credinţă===
+
==Tipuri de credincioși==
 +
Solii credincioși aduc alinare, tămăduire,<ref>Prov 13.17</ref> înviorează sufletul stăpânului, fiind ca răcoarea zăpezii în vremea secerișului.<ref>Prov 25.13</ref>
  
−
Apostolul Pavel spune că femeia ,,va fi mântuită prin naşterea de copii, dacă aceştia stăruiesc cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie”<ref>1Tim2.15</ref> Întărind sufletele ucenicilor, El (Pavel) îi îndemna să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.<ref>FA14.22</ref>
+
Nevasta ideală este una credincioasă: [[hărnicia|harnică]], gospodină, [[mila|miloasă]], optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu și este [[înțelepciunea|înțeleaptă]].<ref>Prov 31.10-31</ref>
  
−
===Cuvintele credinţei===
+
Apostolul Pavel îndeamnă: ''Aduceți-vă aminte de mai marii voștri (conducătorii spirituali), care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire, și urmați-le credința!''<ref>Evrei 13.7</ref>
  
−
Învăţăturile credinţei sunt o hrană spirituală:,,Dacă vei pune în mintea fraţilor aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Iisus, fiindcă te hrăneşti cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături, pe care ai urmat-o până acum."<ref>1Tim4.6</ref>
+
[[Îngeri|Îngerul]] este martorul credincios din cer.<ref>Ps 89.37</ref>
  
−
===Credinţa adevărată se întemeiază pe puterea lui Dumnezeu===
+
Înainte de patimi, [[Iisus]] le spune ucenicilor să nu li se tulbure inima, să aibă credința în Dumnezeu și să aibă credință și în El. Apoi le spune că în casa Tatălui său sunt multe locuri și că el se duce să le pregătească un loc și că se va întoarce (a doua venire) și îi va lua cu El.<ref>Ioan 14.1</ref>
  
−
Credinţa adevărată se întemeiază nu pe înţelepciunea oamenilor ci pe puterea lui Dumnezeu, arată apostolul Pavel.<ref>1Cor2.5, Col2.12</ref>
+
==Credința înlătură temerile==
−
===Credinţă şi răbdare===
+
===Credința înlătură teama de moarte===
−
[[Image:Iov. 800px-Job and his friends.jpg |thumb|300px|right| Iov şi prietenii săi-I. Y. Repin, sec al XIX-lea, The State Russian Museum, St. Petersburg]]
+
La un moment dat Iisus umbla pe mare iar [[ucenic]]ii când l-au văzut s-au înspăimântat zicând că e o nălucă și au țipat de [[frică]]. Iisus le spune să îndrăznească și să nu se teamă. Petru îi spune că dacă El e să-I poruncească să vină la el pe ape. Iisus îl cheamă, [[Apostolul Petru|Petru]] vine pe mare dar când a văzut că vântul era tare, s-a temut; și fiindcă începea să se afunde, a strigat: ''Doamne, scapă-mă!'' Îndată, Iisus a întins mâna, l-a apucat, și i-a zis: ''Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?''<ref>Mat 14.31</ref>
−
Încercarea credinţei lucrează [[răbdarea|răbdare]] precum arată apostolul Pavel:,,Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,/ ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare./Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic."<ref>Iac1.3</ref>
 
−
===Credinţa curăţitoare===
 
−
Credinţa curăţeşte inimile precum stă scris în [[Faptele Apostolilor]].<ref>FA15.9</ref>
 
−
===Tăria şi întărirea în credinţă===
 
−
Apostolul Pavel îndeamnă pe toţi să vegheze, să fie tari în credinţă şi să se întărească.<ref>1Cor16.13</ref>, să se întărească în Domnul şi în puterea tăriei Lui.<ref>Efes6.10</ref> să rămână ,,şi mai departe întemeiaţi şi neclintiţi în credinţă, fără să vă abateţi de la nădejdea Evangheliei, pe care aţi auzit –o.”<ref>Col1.23</ref> Credinţa trebuie a fi mereu sporită, arată apostolul Pavel.<ref>2Cor8.7,10.15</ref>
 
−
===Scutul credinţei===
 
−
În lupta împotriva [[diavol|stăpânitorilor întunericului acestui veac]] noi trebuie să luăm toată armătura lui [[Dumnezeu]] pentru a ne putea împotrivi acestora şi pentru a rămâne în picioare. Astfel trebuie să avem mijlocul încins cu [[adevăr]]ul, să fim îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, să avem picioarele încălţate cu râvna Evangheliei [[pacea|păcii]] şi, pe deasupra tuturor acestora, să luăm scutul credinţei, cu care vom putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. În plus trebuie să luăm şi şi coiful [[mântuirea|mântuirii]] şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.<ref>Efes6.16</ref>
 
  
−
Apostolul Pavel scrie: ,,Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori."<ref>1Tim6.12</ref>  
+
Pe când  dormea Iisus la cârmă, s-a stârnit o mare furtună. Ucenicii l-au deșteptat spunându-i: ''Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?'' Iisus a certat vântul și a poruncit mării să se liniștească apoi i-a certat pe ucenici pentru că au fost așa fricoși din pricina necredinței.<ref>Mc 4.40</ref>  
  
−
[[Apostolul Iuda]] scrie şi el: ,,Prea iubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna."<ref>Iuda1.3</ref>
+
===Credința presupune doar frica de Dumnezeu===
 +
Apostolul Pavel spune că ramurile (oamenii poporului ales) au fost tăiate din pricina [[necredința|necredinței]] lor, în timp ce tu (neamurile) stau în picioare prin credință. Ele sunt sfătuite: ''Nu te îngâmfa dar, ci teme-te!''<ref>Rom 11.20</ref>
  
−
==Prin credinţă ne eliberăm şi ne apropiem de Dumnezeu cu încredere==
+
==Credința e un dar de la Dumnezeu==  
−
Apostolul Pavel scrie:,,În El avem, prin credinţa în El, slobozenia şi apropierea de Dumnezeu cu încredere."<ref>Efes3.12</ref>
 
−
==Prin credinţă Hristos locuieşte în inimile noastre==
 
−
Apostolul Pavel scrie că îl roagă pe Hristos ,,ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinlăuntru, aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă.<ref>Efes3.17</ref>
 
−
==Tipuri de credincioşi==
 
−
Solii credincioşi aduc alinare, tămăduire,<ref>Prov13.17</ref> înviorează sufletul stăpânului, fiind ca răcoarea zăpezii în vremea secerişului.<ref>Prov25.13</ref>
 
  
−
Nevasta ideală este una credincioasă: [[hărnicia|harnică]], gospodină, [[mila|miloasă]], optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu şi este [[înţelepciunea|înţeleaptă]].<ref>Prov 31.10-31</ref>
+
[[Apostolul Pavel]] arată că unuia îi este dat, prin [[Duhul Sfânt|Duhul]], să vorbească despre [[înțelepciunea|înțelepciune]], altuia despre cunoștință, altuia îi este dată credința, altuia darul [[boala|tămăduirilor]] prin același Duh.<ref>1Cor 12.9</ref> În altă parte același apostol arată că ''aceasta (credința) nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.''<ref>Efes 2.8, Rom 1.17</ref> Apostolul neamurilor spune în [[Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel|Epistola către Romani]]: ''eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia.''<ref>Rom 12.3</ref> Duhul, prin care [[apostol]]ii fac [[minune|minuni]], a fost primit prin auzirea credinței.<ref>Ga l3.5</ref>
  
−
Apostolul Pavel îndeamnă:,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri (conducătorii spirituali), care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa!"<ref>Evrei13.7</ref>
+
==Cererile făcute cu credință vor fi împlinite==
  
−
[[Înger]]ul este martorul credincios din cer.<ref>Ps89.37</ref>
+
Întrebat de către ucenici de ce nu au putut scoate [[diavol|dracul]] dintr-un lunatic, el le spune că din pricina puținei lor credințe. Apoi le spune că dacă ar avea credință cât un grăunte de muștar, ar zice muntelui să se mute de colo-colo și așa s-ar întâmpla. Apoi le spune că acel soi de draci nu ieșea decât cu [[rugăciune]] și cu [[post]].<ref>Mt 17.20, Mc 11.23</ref>
  
−
Înainte de patimi, [[Iisus]] le spune ucenicilor să nu li se tulbure inima, să aibă credinţa în Dumnezeu şi să aibă credinţă şi în El. Apoi le spune că în casa Tatălui său sunt multe locuri şi că el se duce să le pregătească un loc şi că se va întoarce (a doua venire) şi îi va lua cu El.<ref>Ioan 14.1</ref>
+
Întrebat cum a făcut ca smochinul să se usuce, Iisus le zice că dacă vor avea credință și nu se vor îndoi, vor face și ca un munte să se arunce în mare la cuvântul lor și apoi adaugă: ''Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi.''<ref>Mt 21.22</ref>  
  
−
==Credinţa înlătură temerile==
+
[[Apostolul Iacov]] spune că dacă cuiva îi lipsește [[înțelepciunea]] s-o ceară de la [[Dumnezeu]] și îi va fi dată. El adaugă apoi: ''Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoiește, seamănă cu valul mării, turburat și împins de vânt încoace și încolo. Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, căci este un om nehotărât și nestatornic în toate căile sale.''<ref>Iac 1.6</ref>
−
===Credinţa înlătură teama de moarte ===
 
−
La un moment dat Iisus umbla pe mare iar [[ucenic]]ii când l-au văzut s-au înspăimântat zicând că e o nălucă şi au ţipat de [[frică]]. Iisus le spune să îndrăznească şi să nu se teamă. Petru îi spune că dacă El e să-I poruncească să vină la el pe ape. Iisus îl cheamă, [[apostolul Petru|Petru]] vine pe mare dar când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: ,,Doamne, scapă-mă!``Îndată, Iisus a întins mâna, l-a apucat, şi i-a zis: ,,Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?`` .<ref>Mat14.31</ref>
 
  
−
Pe când  dormea Iisus la cârmă, s-a stârnit o mare furtună. Ucenicii l-au deşteptat spunându-i: ,,Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?`` Iisus a certat vântul şi a poruncit mării să se liniştească apoi i-a certat pe ucenici pentru că au fost aşa fricoşi din pricina necredinţei.<ref>Mc4.40</ref>
+
==Lucruri care ne îndepărtează de la credință==
−
===Credinţa presupune doar frica de Dumnezeu===
 
−
Apostolul Pavel spune că ramurile (oamenii poporului ales) au fost tăiate din pricina [[necredinţa|necredinţei]] lor, în timp  ce tu (neamurile) stau în picioare prin credinţă. Ele sunt sfătuite: ,,Nu te îngâmfa dar, ci teme-te!"<ref>Rom 11.20</ref>
 
  
−
==Credinţa e un dar de la Dumnezeu==  
+
===Iubirea de arginți a rătăcit pe mulți de la credință…===
 +
Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare, avertizează apostolul Pavel. Căci [[iubirea de arginți|iubirea de bani]] - continuă el - este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.<ref>1Tim 6.9-10</ref>
  
−
[[Apostolul Pavel]] arată că unuia îi este dat, prin [[Duhul Sfânt|Duhul]], să vorbească despre [[înţelepciunea|înţelepciune]], altuia despre cunoştinţă, altuia îi este dată credinţa, altuia darul [[boala|tămăduirilor]] prin acelaşi Duh<ref>1Cor12.9</ref>. În altă parte acelaşi apostol arată că ,,aceasta (credinţa) nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu”<ref>Efes2.8, Rom 1.17</ref> Apostolul neamurilor spune în [[Epistola către Romani]]: eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă, pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.<ref>Rom12.3</ref>Duhul, prin care [[apostol]]ii fac [[minune|minuni]], a fost primit prin auzirea credinţei.<ref>Gal3.5</ref>
+
===Așa-zisa știință a rătăcit de la credință pe unii===
 +
Apostolul Pavel îi scrie lui Timotei: ''Timotee, păzește ce ți s-a încredințat; ferește-te de flecăriile lumești și de împotrivirile științei, pe nedrept numite astfel pe care au mărturisit-o unii și au rătăcit cu privire la credință. Harul să fie cu voi! Amin.''<ref>1Tim 6.21</ref>  
  
−
==Cererile făcute cu credinţă vor fi împlinite==
+
===Nepăsarea față de grijile materiale ale familiei înseamnă lepădare de credință===
 +
''Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință, și este mai rău decât un necredincios'', avertizează apostolul Pavel.<ref>1Tim 5.8</ref>
  
−
Întrebat de către ucenici de ce nu au putut scoate [[diavol|dracul]] dintr-un lunatic, el le spune că din pricina puţinei lor credinţe. Apoi le spune că dacă ar avea credinţă cât un grăunte de muştar, ar zice muntelui să se mute de colo-colo şi aşa s-ar întâmpla. Apoi le spune că acel soi de draci nu ieşea decât cu [[rugăciune]] şi cu [[post]].<ref>Mt17.20, Mc11.23</ref>
+
===Vrăjitoria împotriva credinței===
 +
Un [[vrăjitoria|vrăjitor]], un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la credință pe dregătorul înțelept Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]] s-a uitat țintă la el și a zis ''Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme.'' Îndată a căzut peste el ceață și întunerec, și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.<ref>FA 13.6-12</ref>
  
−
Întrebat cum a făcut ca smochinul să se usuce, Iisus le zice că dacă vor avea credinţă şi nu se vor îndoi, vor face şi ca un munte să se arunce în mare la cuvântul lor şi apoi adaugă:,,Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi."<ref>Mt21.22</ref>
+
==Dumnezeu păzește pe cei credincioși==
  
−
[[Apostolul Iacov]] spune că dacă cuiva îi lipseşte [[înţelepciunea]] s-o ceară de la [[Dumnezeu]] şi îi va fi dată. El adaugă apoi:,,Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vânt încoace şi încolo. Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale."<ref>Iac1.6</ref>
+
Psalmistul scrie: ''Iubiți dar pe Domnul, toți cei iubiți de El. Căci Domnul păzește pe cei credincioși, și pedepsește aspru pe cei mândri.''<ref>Ps 31.23</ref> ''Căci Domnul iubește dreptatea, și nu părăsește pe credincioșii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânța celor răi este nimicită'', adaugă același psalmist.<ref>Ps 37.28</ref> El adaugă: ''Strângeți-Mi pe credincioșii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!'', adaugă psalmistul.<ref>Ps 50.5</ref> ''Urâți răul, cei ce iubiți pe Domnul! El păzește sufletele credincioșilor Lui, și-i izbăvește din mâna celor răi'', asigură psalmistul.<ref>Ps 97.10</ref> Dumnezeu spune: ''Voi avea ochii îndreptați asupra credincioșilor din țară, ca să locuiască lângă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.''<ref>Ps 101.6</ref> (Dumnezeu) ''ocrotește cărările neprihănirii, și păzește calea credincioșilor Lui'', arată [[Solomon]].<ref>Prov 2.8</ref>
  
−
==Lucruri care ne îndepărtează de la credinţă==
+
==Binefacerile credinței în Hristos —- binecuvântări în viața pământească și mântuire la Judecată==
−
===Iubirea de arginţi a rătăcit pe mulţi de la credinţă…===
 
−
Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare, avertizează apostolul Pavel. Căci [[iubirea de arginţi|iubirea de bani]]- continuă el- este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.<ref>1Tim6.9-10</ref>
 
−
===Aşa-zisa ştiinţă a rătăcit de la credinţă pe unii===
 
−
Apostolul Pavel îi scrie lui Timotei:,,Timotee, păzeşte ce ţi s-a încredinţat; fereşte-te de flecăriile lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei, pe nedrept numite astfel/pe care au mărturisit-o unii şi au rătăcit cu privire la credinţă. Harul să fie cu voi! Amin."<ref>1Tim6.21</ref>
 
−
===Nepăsarea faţă de grijile materiale ale familiei înseamnă lepădare de credinţă===
 
−
,,Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă, şi este mai rău decât un necredincios", avertizează apostolul Pavel.<ref>1Tim5.8</ref>
 
−
===Vrăjitoria împotriva credinţei===
 
−
Un [[vrăjitoria|vrăjitor]], un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la credinţă pe dregătorul înţelept Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]] s-a uitat ţintă la el şi a zis,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?/Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele până la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bâjbâind nişte oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, şi a rămas uimit de învăţătura Domnului."<ref>FA13.6-12</ref>
 
  
−
==Dumnezeu păzeşte pe cei credincioşi==
+
Solomon scrie: ''Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.''<ref>Prov 28.20</ref> [[Iisus Hristos|Iisus]] îi spune lui Pavel că îl va trimite: ''ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întunerec la lumină, și de sub puterea Satanei la Dumnezeu; și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.''<ref>FA 26.18</ref>
  
−
Psalmistul scrie:,,Iubiţi dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El. Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi, şi pedepseşte aspru pe cei mândri".<ref>Ps31.23</ref>,,Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânţa celor răi este nimicită", adaugă acelaşi psalmist.<ref>Ps37.28</ref> El adaugă: ,,Strângeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!", adaugă psalmistul.<ref>Ps50.5</ref> ,,Urâţi răul, cei ce iubiţi pe Domnul! El păzeşte sufletele credincioşilor Lui, şi-i izbăveşte din mâna celor răi", asigură psalmistul.<ref>Ps97.10</ref> Dumnezeu spune: ,,Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lângă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji."<ref>Ps101.6</ref> (Dumnezeu) ,,ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui", arată [[Solomon]].<ref>Prov2.8</ref>
+
''Voi îmbrăca în mântuire pe preoții lui, și credincioșii lui vor scoate strigăte de bucurie.'', spune Dumnezeu în [[Psaltirea|Cartea Psalmilor]].<ref>Ps 132.16</ref>
  
−
==Binefacerile credinţei în Hristos- binecuvântări în viaţa pământească şi mântuire la Judecată==
+
Cuvântul credinței pe care-l propovăduiesc [[apostol]]ii este aproape de credincios, fiind în gura lui și în inima lui: ''Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Iisus ca Domn, și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit. Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea, și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire'', după cum zice Scriptura: ''Oricine crede în el, nu va fi dat de rușine.''<ref>Rom 10.4.-13</ref>
−
Solomon scrie:,,Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit."<ref>Prov28.20</ref>[[Iisus]] îi spune lui Pavel că îl va trimite:,,ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întunerec la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi."<ref>FA26.18</ref> ,,Voi îmbrăca în mântuire pe preoţii lui, şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.", spune Dumnezeu în [[Psalmi|Cartea Psalmilor]]. <ref>Ps132.16</ref> Cuvântul credinţei pe care-l propovăduiesc [[apostol]]ii este aproape de credincios, fiind în gura lui şi în inima lui: ,,Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit./Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire,/după cum zice Scriptura: ,,Oricine crede în el, nu va fi dat de ruşine."<ref>Rom 10.4.-13</ref>
 
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
−
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
+
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
−
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
+
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
 
#English Standard Version Bible, 1971.
 
#English Standard Version Bible, 1971.
−
#Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti.
+
#Carte de învățătură creștină ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, București.
−
#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, ''Învăţătură de credinţă ortodoxă'', tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
+
#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, ''Învățătură de credință ortodoxă'', tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediția a 3-a revăzută, prefață la ediția I de Bartolomeu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
−
#Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, ''Concordanţă biblică tematică'', ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.
+
#Mitropolia Moldovei și Bucovinei, ''Concordanță biblică tematică'', ediție revăzută și completată de Pr. Vasile Dogaru și Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu și Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, ISBN 973-9272-58-4.
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 156: Linia 187:
  
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
−
[[Categorie:Virtuţi]]
+
[[Categorie:Virtuți]]

Versiunea de la data 28 septembrie 2016 10:36

Mântuitorul, icoană de Andrei Rubliov, secolul al XV-lea
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Credința este una din cele trei virtuți teologice (alături de nădejde și iubire) prin care omul crede în existența Sfintei Treimi (Dumnezeu-Tatăl, Iisus Hristos și Duhul Sfânt), a duhurilor (îngerii și demonii), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în tainele Bisericii, în învierea morților, în Judecată și în raiul și iadul care urmează după viața pământească.


Cuprins

Definiția credinței

Moise profetul, icoană rusească, secolul al XVIII-lea
Regele David, conducătorul statului Israel și strămoș al Domnului nostru Iisus Hristos
Regele Solomon, icoană rusească, sec XVIII
Sfântul Apostol Pavel
Sfântul Petru

Apostolul Pavel scrie evreilor: Credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.[1]

Lucrurile în care crede creștinul

Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu

Apostolul Pavel scrie evreilor: Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.[2]

Apropierea de Dumnezeu presupune credința în el și în răsplata Sa

În aceeași scrisoare el arată: Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce-L caută.[3]

Iisus este căpetenia și desăvârșirea credinței

Apostolul Pavel învață: Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Iisus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.[4]

Credința se întemeiază pe învierea lui Hristos

Credința se întemeiază pe învierea lui Hristos, scrie apostolul Pavel corintenilor.[5]

Credința în Iisus Hristos a înlocuit legea veche

Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduința să fie dată celor ce cred, prin credința în Iisus Hristos. Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită. Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiți neprihăniți prin credință. După ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Hristos Iisus, spune lămurit apostolul Pavel galatenilor.[6]

Deci, prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea, arată același apostol.[7]

O singură credință adevărată

Apostolul Pavel arată că: Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez. Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți.[8]

Credința, temeiul evanghelizării

Credința este temeiul pe care vorbesc apostolii.[9] sau umblă [10]

Credință și vindecare

Vindecarea depinde atât de credința celui ce trebuie vindecat (uneori a celor apropiați acestuia) cât și de puterea lui Dumnezeu care vindecă propriu-zis, direct sau prin intermediul apostolilor sau preoților.

Vindecarea depinde de credința celui vindecat. Astfel Iisus a vindecat un lepros care s-a apropiat de El, I s-a închinat și I-a zis: Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești.[11]

După Iisus s-au luat doi orbi care strigau după el zicând: Ai milă de noi, fiul lui David! Acesta i-a întrebat dacă ei cred că poate face acest lucru. Ei au zis că da și atunci Iisus i-a vindecat.[12]

Cerșetorului orb Bartimeu care implora stăruitor mila lui Iisus strigând: Iisuse, fiul lui David, ai milă de mine este și el vindecat.[13]

O femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, și s-a atins de poala hainei Lui, zicându-și: Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui. Iisus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit. Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.[14]

Pavel a tămăduit un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată și care ședea jos și-l asculta pe Pavel când vorbea, grație credinței de care acesta dădea dovadă.[15]

Uneori vindecarea depinde de credința celor apropiați celui care trebuie vindecat. Iisus vindecă slăbănogul purtat de 4 inși și băgat în casă pe sus, scoțând acoperișul, pe baza credinței lui și a celor care-l ajutau.[16]

Iisus îl tămăduiește pe robul unui sutaș pe baza marii credințe a acestuia reflectată în faptul că acesta credea că Iisus îl poate vindeca pe robul său de la distanță, cu un simplu cuvânt.[17]

Sfânta Scriptură arată că în unele cazuri vindecarea depinde și de credința celui prin care se face vindecarea (apostoli). Apostolii nu pot scoate dracii dintr-un lunatic fiindcă aveau prea puțină credință, căci acel soi de draci nu ieșea decât cu post și rugăciune.[18]

Întotdeauna puterea de vindecare vine de la Dumnezeu. Când femeia cu scurgere de sânge se atinge de Mântuitor, Acesta simte cum o putere se scurge din el[19] În altă parte se spune: Și tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieșea o putere, care-i vindeca pe toți.[20]

Credința, una din cele trei virtuți teologice

Credința este este una din cele trei virtuți teologice, alături de nădejde și de cea mai mare din virtuți, dragostea.[21] Credința stă alături de celelalte virtuți precum spune Apostolul Pavel[22] și Apostolul Ioan.[23]

Credința fără fapte e moartă, e zadarnică

Credința adevărată este însoțită întotdeauna de fapte, spune Apostolul Iacov. Credința fără fapte este o credință zadarnică, moartă, așa cum trupul fără suflet e mort, continuă apostolul. E ca și cum cineva zice unor oameni flămânzi și goi să se sature și să se încălzească dar fără să le dea cele trebuincioase trupului, arată tot el. Credința fără fapte nu poate mântui, ea e proprie și diavolilor, avertizează apostolul: Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci; dar și dracii cred... și se înfioară! Omul este socotit neprihănit și prin fapte, nu numai prin credință, încheie el.[24]

Credința adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaților față de săraci

Credința adevărată e incompatibilă cu părtinirea bogaților față de săraci. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare, și intră și un sărac îmbrăcat prost și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare, și-i ziceți: Tu șezi în locul acesta bun! Și apoi ziceți săracului: Tu stai colo în picioare! Sau: Șezi jos la picioarele mele! Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă, și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?, întreabă retoric apostolul. Apoi adaugă: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc înaintea judecătoriilor? Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați? Așadar dacă aveți în vedere fața omului, faceți un păcat, și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de lege, concluzionează el.[25]()

Credința distorsionată a unor farisei se transmite îndoit la prozeliții acestora.[26]

Credința lucrează alături de iubire și prin iubire

Credința, oricât de puternică ar fi, fără iubire, este zadarnică.[27] Pace fraților, și dragoste împreună cu credința, din partea lui Dumnezeu Tatăl, și din partea Domnului Iisus Hristos!, urează apostolul Pavel efesenilor.[28] El îi scrie lui Timotei: Și harul Domnului nostru s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și cu dragostea care este în Hristos Iisus.[29] Apostolul Pavel scrie tesalonicenilor: Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoșa credinței și a dragostei, și să avem drept coif nădejdea mântuirii.[30] Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate de la rău, arată Solomon.[31]

Credința lucrează prin dragoste, învață apostolul Pavel.[32]. Ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun, și dintr-o credință neprefăcută, scrie apostolul Pavel lui Timotei.[33]

Virtutea credincioșiei

Încrede-te în Domnul și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie, scrie psalmistul.[34] Mulți oameni își trâmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? întreabă retoric Solomon.[35] Bunătatea și credincioșia se întâlnesc, dreptatea și pacea se sărută, scrie frumos psalmistul[36] Învață-mă să am înțelegere și pricepere, căci cred în poruncile Tale, scrie același psalmist.[37] Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale, scrie Solomon.[38] Cine umblă cu bârfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat, arată același Solomon.[39] Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni, adaugă înțeleptul împărat.[40] În adevăr cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie, scrie Solomon.[41] Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat, și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate, arată același Solomon.[42]

Credința și cugetul curat

Apostolul Pavel îi spune lui Timotei: Să păstrezi credința și un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, și au căzut din credință.[43] În altă parte apostolul neamurilor scrie: Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiți, nu cu două fețe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câștig mârşav: ci să păstreze taina credinței într-un cuget curat. Trebuiesc cercetați întâi, și numai dacă sunt fără prihană, să fie diaconi.[44] El scrie evreilor: să ne apropiem (de Hristos) cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău, și cu trupul spălat cu o apă curată.[45]

Stăruința în credință

Apostolul Pavel spune că femeia va fi mântuită prin nașterea de copii, dacă aceștia stăruiesc cu smerenie în credință, în dragoste și în sfințenie[46] Întărind sufletele ucenicilor, El (Pavel) îi îndemna să stăruie în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.[47]

Cuvintele credinței

Învățăturile credinței sunt o hrană spirituală: Dacă vei pune în mintea fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Iisus, fiindcă te hrănești cu cuvintele credinței și ale bunei învățături, pe care ai urmat-o până acum.[48]

Credința adevărată se întemeiază pe puterea lui Dumnezeu

Credința adevărată se întemeiază nu pe înțelepciunea oamenilor ci pe puterea lui Dumnezeu, arată apostolul Pavel.[49]

Credință și răbdare

Iov și prietenii săi-I. Y. Repin, sec al XIX-lea, The State Russian Museum, St. Petersburg

Încercarea credinței lucrează răbdare precum arată apostolul Pavel: Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiți desăvârșiți, întregi, și să nu duceți lipsă de nimic.[50]

Credința curățitoare

Credința curățește inimile precum stă scris în Faptele Apostolilor.[51]

Tăria și întărirea în credință

Apostolul Pavel îndeamnă pe toți să vegheze, să fie tari în credință și să se întărească.[52], să se întărească în Domnul și în puterea tăriei Lui.[53] să rămână și mai departe întemeiați și neclintiți în credință, fără să vă abateți de la nădejdea Evangheliei, pe care ați auzit –o.[54] Credința trebuie a fi mereu sporită, arată apostolul Pavel.[55]

Scutul credinței

În lupta împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac noi trebuie să luăm toată armătura lui Dumnezeu pentru a ne putea împotrivi acestora și pentru a rămâne în picioare. Astfel trebuie să avem mijlocul încins cu adevărul, să fim îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, să avem picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii și, pe deasupra tuturor acestora, să luăm scutul credinței, cu care vom putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău. În plus trebuie să luăm și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.[56]

Apostolul Pavel scrie: Luptă-te lupta cea bună a credinței; apucă viața veșnică la care ai fost chemat, și pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori.[57]

Apostolul Iuda scrie și el: Prea iubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna.[58]

Prin credință ne eliberăm și ne apropiem de Dumnezeu cu încredere

Apostolul Pavel scrie: În El avem, prin credința în El, slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere.[59]

Prin credință Hristos locuiește în inimile noastre

Apostolul Pavel scrie că îl roagă pe Hristos ca, potrivit cu bogăția slavei Sale, să vă facă să vă întăriți în putere, prin Duhul Lui, în omul dinlăuntru, așa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință.[60]

Tipuri de credincioși

Solii credincioși aduc alinare, tămăduire,[61] înviorează sufletul stăpânului, fiind ca răcoarea zăpezii în vremea secerișului.[62]

Nevasta ideală este una credincioasă: harnică, gospodină, miloasă, optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu și este înțeleaptă.[63]

Apostolul Pavel îndeamnă: Aduceți-vă aminte de mai marii voștri (conducătorii spirituali), care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire, și urmați-le credința![64]

Îngerul este martorul credincios din cer.[65]

Înainte de patimi, Iisus le spune ucenicilor să nu li se tulbure inima, să aibă credința în Dumnezeu și să aibă credință și în El. Apoi le spune că în casa Tatălui său sunt multe locuri și că el se duce să le pregătească un loc și că se va întoarce (a doua venire) și îi va lua cu El.[66]

Credința înlătură temerile

Credința înlătură teama de moarte

La un moment dat Iisus umbla pe mare iar ucenicii când l-au văzut s-au înspăimântat zicând că e o nălucă și au țipat de frică. Iisus le spune să îndrăznească și să nu se teamă. Petru îi spune că dacă El e să-I poruncească să vină la el pe ape. Iisus îl cheamă, Petru vine pe mare dar când a văzut că vântul era tare, s-a temut; și fiindcă începea să se afunde, a strigat: Doamne, scapă-mă! Îndată, Iisus a întins mâna, l-a apucat, și i-a zis: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?[67]

Pe când dormea Iisus la cârmă, s-a stârnit o mare furtună. Ucenicii l-au deșteptat spunându-i: Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim? Iisus a certat vântul și a poruncit mării să se liniștească apoi i-a certat pe ucenici pentru că au fost așa fricoși din pricina necredinței.[68]

Credința presupune doar frica de Dumnezeu

Apostolul Pavel spune că ramurile (oamenii poporului ales) au fost tăiate din pricina necredinței lor, în timp ce tu (neamurile) stau în picioare prin credință. Ele sunt sfătuite: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te![69]

Credința e un dar de la Dumnezeu

Apostolul Pavel arată că unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune, altuia despre cunoștință, altuia îi este dată credința, altuia darul tămăduirilor prin același Duh.[70] În altă parte același apostol arată că aceasta (credința) nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.[71] Apostolul neamurilor spune în Epistola către Romani: eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia.[72] Duhul, prin care apostolii fac minuni, a fost primit prin auzirea credinței.[73]

Cererile făcute cu credință vor fi împlinite

Întrebat de către ucenici de ce nu au putut scoate dracul dintr-un lunatic, el le spune că din pricina puținei lor credințe. Apoi le spune că dacă ar avea credință cât un grăunte de muștar, ar zice muntelui să se mute de colo-colo și așa s-ar întâmpla. Apoi le spune că acel soi de draci nu ieșea decât cu rugăciune și cu post.[74]

Întrebat cum a făcut ca smochinul să se usuce, Iisus le zice că dacă vor avea credință și nu se vor îndoi, vor face și ca un munte să se arunce în mare la cuvântul lor și apoi adaugă: Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi.[75]

Apostolul Iacov spune că dacă cuiva îi lipsește înțelepciunea s-o ceară de la Dumnezeu și îi va fi dată. El adaugă apoi: Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoiește, seamănă cu valul mării, turburat și împins de vânt încoace și încolo. Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, căci este un om nehotărât și nestatornic în toate căile sale.[76]

Lucruri care ne îndepărtează de la credință

Iubirea de arginți a rătăcit pe mulți de la credință…

Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare, avertizează apostolul Pavel. Căci iubirea de bani - continuă el - este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.[77]

Așa-zisa știință a rătăcit de la credință pe unii

Apostolul Pavel îi scrie lui Timotei: Timotee, păzește ce ți s-a încredințat; ferește-te de flecăriile lumești și de împotrivirile științei, pe nedrept numite astfel pe care au mărturisit-o unii și au rătăcit cu privire la credință. Harul să fie cu voi! Amin.[78]

Nepăsarea față de grijile materiale ale familiei înseamnă lepădare de credință

Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință, și este mai rău decât un necredincios, avertizează apostolul Pavel.[79]

Vrăjitoria împotriva credinței

Un vrăjitor, un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la credință pe dregătorul înțelept Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de Duh Sfânt s-a uitat țintă la el și a zis Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme. Îndată a căzut peste el ceață și întunerec, și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.[80]

Dumnezeu păzește pe cei credincioși

Psalmistul scrie: Iubiți dar pe Domnul, toți cei iubiți de El. Căci Domnul păzește pe cei credincioși, și pedepsește aspru pe cei mândri.[81] Căci Domnul iubește dreptatea, și nu părăsește pe credincioșii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânța celor răi este nimicită, adaugă același psalmist.[82] El adaugă: Strângeți-Mi pe credincioșii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!, adaugă psalmistul.[83] Urâți răul, cei ce iubiți pe Domnul! El păzește sufletele credincioșilor Lui, și-i izbăvește din mâna celor răi, asigură psalmistul.[84] Dumnezeu spune: Voi avea ochii îndreptați asupra credincioșilor din țară, ca să locuiască lângă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.[85] (Dumnezeu) ocrotește cărările neprihănirii, și păzește calea credincioșilor Lui, arată Solomon.[86]

Binefacerile credinței în Hristos —- binecuvântări în viața pământească și mântuire la Judecată

Solomon scrie: Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.[87] Iisus îi spune lui Pavel că îl va trimite: ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întunerec la lumină, și de sub puterea Satanei la Dumnezeu; și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.[88]

Voi îmbrăca în mântuire pe preoții lui, și credincioșii lui vor scoate strigăte de bucurie., spune Dumnezeu în Cartea Psalmilor.[89]

Cuvântul credinței pe care-l propovăduiesc apostolii este aproape de credincios, fiind în gura lui și în inima lui: Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Iisus ca Domn, și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit. Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea, și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura: Oricine crede în el, nu va fi dat de rușine.[90]

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Carte de învățătură creștină ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, București.
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, Învățătură de credință ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediția a 3-a revăzută, prefață la ediția I de Bartolomeu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Concordanță biblică tematică, ediție revăzută și completată de Pr. Vasile Dogaru și Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu și Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, ISBN 973-9272-58-4.

Note

  1. ↑ Evrei 11.1
  2. ↑ Evrei 11.3
  3. ↑ Evrei 11.6
  4. ↑ Evrei 12.2
  5. ↑ 1Cor 15.14-17
  6. ↑ Gal 3.22-25, Flp3.9
  7. ↑ Rom 3.31
  8. ↑ Efes 4.5-6
  9. ↑ 2Cor 4.13
  10. ↑ 2Cor 5.7
  11. ↑ Mat 8.1-3
  12. ↑ Mat 9.27-31
  13. ↑ Mc 10.52
  14. ↑ Mt 9.20-22
  15. ↑ FA 14.9
  16. ↑ Mc 2.5, Mt 9.2
  17. ↑ Mat 8.10-13
  18. ↑ Mt 17.20-21
  19. ↑ Mc 5.30
  20. ↑ Lc 6.19
  21. ↑ 1Cor 13.13
  22. ↑ 1Tim 6.11, 2Tim 2.22, 2Tim 3.10, Tit 2.2, Evrei 6.12
  23. ↑ Apoc 2.19
  24. ↑ Iac 2.14-26
  25. ↑ Iac 2.1-9
  26. ↑ Mt 23.15
  27. ↑ 1Cor 13.2
  28. ↑ Efes 6.23
  29. ↑ 1Tim 1.14
  30. ↑ 1Tes 5.8
  31. ↑ Prov 16.6
  32. ↑ Gal 5.6
  33. ↑ 1Tim 1.5
  34. ↑ Ps 37.3
  35. ↑ Prov 20.6
  36. ↑ Ps 85.10
  37. ↑ Ps 119.66
  38. ↑ Prov 3.3
  39. ↑ Prov 11.13
  40. ↑ Prov 14.5
  41. ↑ Prov 14.22
  42. ↑ Prov 20.28
  43. ↑ 1Tim 1.19
  44. ↑ 1Tim 3.9
  45. ↑ Evrei 10.22
  46. ↑ 1Tim 2.15
  47. ↑ FA 14.22
  48. ↑ 1Tim 4.6
  49. ↑ 1Cor 2.5, Col 2.12
  50. ↑ Iac 1.3
  51. ↑ FA 15.9
  52. ↑ 1Cor 16.13
  53. ↑ Efes 6.10
  54. ↑ Co l1.23
  55. ↑ 2Cor 8.7,10.15
  56. ↑ Efes 6.16
  57. ↑ 1Tim 6.12
  58. ↑ Iuda 1.3
  59. ↑ Efes 3.12
  60. ↑ Efes 3.17
  61. ↑ Prov 13.17
  62. ↑ Prov 25.13
  63. ↑ Prov 31.10-31
  64. ↑ Evrei 13.7
  65. ↑ Ps 89.37
  66. ↑ Ioan 14.1
  67. ↑ Mat 14.31
  68. ↑ Mc 4.40
  69. ↑ Rom 11.20
  70. ↑ 1Cor 12.9
  71. ↑ Efes 2.8, Rom 1.17
  72. ↑ Rom 12.3
  73. ↑ Ga l3.5
  74. ↑ Mt 17.20, Mc 11.23
  75. ↑ Mt 21.22
  76. ↑ Iac 1.6
  77. ↑ 1Tim 6.9-10
  78. ↑ 1Tim 6.21
  79. ↑ 1Tim 5.8
  80. ↑ FA 13.6-12
  81. ↑ Ps 31.23
  82. ↑ Ps 37.28
  83. ↑ Ps 50.5
  84. ↑ Ps 97.10
  85. ↑ Ps 101.6
  86. ↑ Prov 2.8
  87. ↑ Prov 28.20
  88. ↑ FA 26.18
  89. ↑ Ps 132.16
  90. ↑ Rom 10.4.-13
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Credința&oldid=43011”