Modificări

{{Traducere EN}}[[ImageImagine:Nativity.jpg|rightthumb|frame300px|Naşterea Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos]]'''Crăciunul''' sau '''Naşterea Nașterea Domnului''' este [[Praznic|sărbătoarea creştină ]] creștină a naşterii nașterii după trup a Domnului [[Iisus Hristos]], [[Praznic|celebrată ]] la [[25 decembrie]] (după [[calendarul gregorian]]) sau [[7 ianuarie]] (după [[calendarul iulian]]) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti domnești (sau [[Praznice Împărătești|praznice împărăteştiîmpărătești]]) a ale Bisericilor bizantineOrtodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de [[PaştiSfintele Paști|Paști]] şi și de [[Pogorârea Duhului Sfânt|Rusalii]]. În anumite ţări țări, unde creştinii creștinii sunt majoritari, e Crăciunul este de asemenea sărbătoare legală, şi și se prelungeşte prelungește în ziua următoare, [[26 decembrie]]: a doua zi de Crăciun.

==Naşterea Nașterea lui Iisus, Hristosul==La "plinirea vremii" „plinirea vremii” ([[Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel|Galateni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=4#4 4, 4]), [[Sfânta Treime|Dumnezeu s]] S-a întrupat, a luat "chip „chip de rob" luând” (Filipeni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2 2, 7]) şi sși S-a născut din Fecioara Maria, pentru [[Soteriologie|mântuirea ]] neamului omenesc.

Conform [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi și [[Sfânta TradiţieTradiție|Sfintei TradiţiiTradiții]], Iisus, Fiul şi și [[Iisus Hristos|Cuvântul lui Dumnezeu]], unul Unul din [[Sfânta Treime]], sS-a născut în cetatea Betleemului într-o peşteră de păstoriiesle simplă, înconjurat de animale şi de ciobaniîn peșteră săracă. [[Dreptul Iosif logodnicul]] şi și [[Maica Domnului|Maria]], mama lui Iisus, au venit din Nazaret în Betleem pentru recensământul poruncit de cezarul August proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus ([[Evanghelia după Luca |Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=2 2, 1]). Dar , dar negăsindu-se loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), Maria, însoţită însoțită de soţul ei logodnicul său Iosif, a găsit adăpost într-o peşteră peșteră păstorească, unde lL-a născut pe Pruncul Sfânt ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2, 1-20).

Though three magi from the East are commonly depicted as visiting during the event itself (or'''Betleemul''', numit în vechime și ''Efrata'', in se mai chema și cetatea lui [[Roman CatholicDavid]] tradition, twelve days thereafter), the Bible records the coming of an unspecified number of wise men as being căci într-însa s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. Dar s-a few years after Jesusmai numit și „'''Casa Pâinii'' birth (see '”, de către fericitul patriarh [[Gospel of MatthewIacov (Vechiul Testament)|MatthewIacov]] 2). In either case, these magi came bearing gifts of goldcare, [[frankincense]]păscându-și turmele de oi în acele locuri, and mai înainte a văzut și a [[myrrhprooroc]] (Matt 2:11). In the hymnography for the feast, these gifts are interpreted to signify Christ's royalty, divinityit că acolo avea să Se pogoare și să Se nască Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer, and sufferingDomnul nostru Iisus Hristos.

Though Jesus' birth is celebrated on December 25Betleemul, most scholars agree that it is unlikely he was actually born on this date. The choice of December 25 for the Church'situat în Palestina, este o cetate mică, la jumătatea drumului între Ierusalim și Hebron, unde s celebration of the Nativity is most likely to have been in order to squelch attendance at pagan solstice festivals falling on the same day-a născut Sfântul [[Ioan Botezătorul]] și unde [[Avraam]] a vorbit la stejarul Mamvri cu cei trei [[îngeri]].

==Celebration of the feast== ===Nativity fast===The cycle starts with De ce S-a născut Mântuitorul în Betleem. Exista o [[fastprooroc]] of forty days that precedes the feast. It is called the Nativity fast or Advent. For the faithful, it is a time to purify both soul and body to enter properly into and partake of the great spiritual reality of Christ's Coming, much like the preparation for the fast of the Lord's Resurrection. The beginning of the fast on ie că Betleemul va fi locul de naștere al Mântuitorului Iisus Hristos! Proorocul [[November 15Miheia]] is not liturgically marked by any hymnsa spus, cu 4–500 de ani mai înainte de venirea lui Hristos în lume: Și tu, but five days laterBetleeme, on the eve of the Feast of the pământul lui Iuda, nicidecum nu ești mai mic între fiii lui Iuda, căci din tine va ieși Povățuitorul, Care va paște pe poporul Meu Israel (Miheia [[Presentation of the Theotokoshttp://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=56&cap=5 5, 1]], we hear the first announcement from the nine "Irmoi" of the Christmas Canon; Matei [http: "Christ is born//bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=2 2, glorify Him!" 6]).

This period includes other special preparatory days announcing the approaching Nativity: De ce S-a născut Hristos într-o '''peșteră'''? Peștera este simbolul întunericului. Hristos a venit să aducă lumină și în temnița [[Apostle Andrew|St Andrew'siad]] Dayului dar și în lumea care era în noapte, că zice marele Apostol [[November 30]]; [[Nicholas of MyraApostolul Pavel|St NicholasPavel]] Day: ''Întunericul veacului acestuia''. Veacul de acum și mai ales cel de până la venirea lui Hristos era o noapte lungă, în care lumea era oarbă, stând în întunericul slujirii la [[December 6]]; the [[Sunday of the Forefathersînchinarea la dumnezei străini|idoli]]; and the și al [[Sunday of the Fatherspăcat]]ului.

[[December 20]]th begins the [[Forefeast]] of the Nativity. The liturgical structure is similar to the [[Holy Week]] preceding [[Pascha]]. The Orthodox Church sees the birth of the Son of God as the beginning of the saving ministry which will lead HimHristos S-a născut '''noaptea''' și în peșteră, for the sake of man’s salvationca să arate că El a venit să aducă lumină, to the ultimate sacrifice of the Crosssă risipească întunericul.===Eve of the Nativity===On the Unde? În peșterile despre care a spus [[eve of the NativityIsaia]], the [[Royal Hours]] are read and the [[Divine Liturgy]] of Stcăci zice: peșterile lor – vorbește de peșterile iadului – în veci cu întuneric sunt făcute. [[Basil the Great]] is served with [[Vespers]]. At these services the [[Old Testament]] prophecies of Christ's birth are chantedȘi a venit să risipească întunericul din peșterile iadului și întunericul păcatului de pe fața pământului.

===Christmas vigil=== S-a născut în miezul nopții, ca să lumineze peșterile întunericului veacului aceluia, întunecat de atâtea mii de ani, pentru că Hristos era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul care va să vină în lume. El de la început era lumina lumii și a venit să lumineze și să strălucească în toate părțile cu razele soarelui dumnezeirii Sale.The Vigil [[Imagine:Nativity of Christmas begins with Great Compline because Vespers has already been served. At Compline there is the singing Christ - Adoration of the Magi.jpg|thumb|250px|Icoană a închinării Magilor]]Deși tradiția vorbește despre trei [[Troparionmagi]] and care au venit și s-au închinat Pruncului Sfânt chiar în ziua Nașterii Sale (sau, în Tradiția [[KontakionBiserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] of the feast with special hymns glorifying the Saviour', douăsprezece zile mai târziu), Sfânta Scriptură vorbește despre mai mulți înțelepți care au venit și I s birth-au închinat ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=2 2]), fără să precizeze numărul lor și nici momentul precis la care au venit. There are also the special long litanies of intercession and the solemn blessing of the five loaves of bread together with the wheatOricum ar fi, magii sau înțelepții au adus Pruncului daruri: aur, wine[[smirnă]] și [[tămâie]] (Matei 2, and oil11). The faithful partake of the bread soaked in the wine and are also anointed with the oil. This part of the festal vigil[[Imnografie|Imnografia]] sărbătorii înțelege aceste daruri ca pe niște semne și simboluri: aur, which is done on all great feastspentru că Hristos este împărat; tămâie, is called in Slavonic the ''ca unui [[lityaSfânta Treime|Dumnezeu]]'' and in Greek ''; și smirnă, ca Aceluia ce avea să pătimească, să moară și să fie îngropat cu smirna și aromele aduse de [[artoklasiaMironosiță|femeile mironosițe]],'' or the breaking of the bread.

The order of Deși sărbătorim Nașterea Domnului pe 25 decembrie în fiecare an, cei mai mulți [[Matinsteolog]] is that of i sunt de părere că aceasta nu ar fi data reală a great feastNașterii Domnului și că ar avea legătură cu serbările păgâne care cădeau în această zi a solstițiului. HereÎnsă nu este întâmplătoare așezarea sărbătorii Nașterii Domnului în această zi, for the first timedincolo de aspectul istoric legat de faptul că până și păgânii intuiau importanța și greutatea simbolică a acestei zile. Sensul principal este unul duhovnicesc, the full Canon "Christ is bornsimbolic," is sung while the faithful venerate the [[Nativity icon]]pentru că începând de acum ziua crește și noaptea scade.Și la fel de semnificativ este faptul că, după unii Părinți, Hristos nu S-a născut oricând, ci '''duminica'''!

Sfânta Scriptură vorbește despre ziua în care a făcut Dumnezeu lumina, când a zis: „Să se facă lumină” – și a fost lumină! ([[Cartea Facerii|Facerea]] 1, 3). Ziua întâi a săptămânii, Duminica, ''Ziua Domnului'' sau ''Ziua soarelui''! Duminica S-a născut Hristos; Duminica S-a botezat, cum arată Sfinții Părinți de la [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]]. Duminica a înviat din morți ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap==Christmas Liturgy === Concluding the celebration of the Nativity of Christ is the Liturgy28 28, 1]). It begins with psalms of glorification and praise instead of the three normal Duminica a trimis Hristos pe [[AntiphonsDuhul Sfânt]]peste Sfinții Săi ucenici și [[Apostol]]i. The troparion and kontakion mark the entrance with the Book of the GospelsDuminica Sfinții Apostoli făceau [[Sfânta Liturghie]]. The baptismal line from Galatians 3:27 once again replaces the Tot Duminica s-a dat și [[TrisagionApocalipsa Sfântului Ioan Teologul|Thrice-HolyApocalipsa]]. The Epistle reading is from Galatians 4, pentru că Sfântul Evanghelist Ioan zice:4-7, the Gospel reading is the familiar Christmas story from Matthew Am fost în duh în zi de Duminică (2[http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/4/Apocalipsa#10 1-12, 10]). Iată dar, câte sunt legate de ziua Duminicii! De aceea a sfințit Dumnezeu ziua Duminicii și cu Nașterea Sa, and then the liturgy continues in the normal fashionpentru că în ziua aceasta a făcut Dumnezeu lumina.

==Sărbătorirea Praznicului=Twelve days of Christmas= ===Postul Crăciunului=== The second day of the feast starts a two-day celebration of the [[Synaxis]] of the [[Theotokos]]. Combining the hymns of the Nativity with those celebrating the Mother of God, the Church points to Mary as the one through whom the [[Incarnation]] was made possible. St ''Articol dedicat: [[Apostle Stephen the Protomartyr|StephenPostul Nașterii Domnului]], the First Martyr, is also remembered on these two days. ''

On the Sunday after Christmas the Church Pregătirea începe cu un [[Apostle James the JustPostul|James the Brother of Our Lordpost]]de patruzeci de zile ce precede [[praznic]]ul. Acest post se numește al Crăciunului, sau Advent sau Așteptare, după cum era numit în vechime și până în prezent în unele comunități. Pentru credincioși este un timp al curățirii sufletești și trupești pentru intrarea și părtășia în marea realitate duhovnicească a venirii în lume a lui [[DavidIisus Hristos]] the King, and similar pregătirii prin post pentru [[Joseph the BetrothedÎnvierea Domnului]].

Eight days after the NativityÎnceputul postului pe [[15 noiembrie]] nu e marcat liturgic de nici un imn special, însă șase zile mai târziu, de [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrarea Maicii Domnului în biserică]], is the feast of auzim prima anunțare din [[Circumcision of our Lordirmos|irmoasele]]. Canonului Crăciunului „Hristos Se naște! Slăviți-L!”

The period of Christmas rejoicing extends to Perioada aceasta mai include alte zile pregătitoare ce anunță apropierea Crăciunului: [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Sf. Andrei]] pe [[30 noiembrie]]; [[Nicolae al Mirelor|Sf. Nicolae]] pe [[6 decembrie]]; [[Spiridon al Trimitundei|Sf. Spiridon]] pe [[12 decembrie]]; [[Duminica Sfinților Strămoși]], penultima dinaintea Crăciunului; și [[Duminica Strămoșilor după Trup]] de dinaintea Crăciunului. Din [[20 decembrie]] începe [[Înainteprăznuire]]a Nașterii Domnului. Există aici asemănări liturgice cu [[Săptămâna Patimilor]] de dinaintea [[Sfintele Paști|Paștilor]]. Biserica Ortodoxă privește nașterea Fiului lui Dumnezeu ca începutul lucrării Sale mântuitoare ce Îl va conduce spre jertfa supremă pe [[Cruce]], pentru om și a sa mântuire. ===Ajunul Crăciunului===În ajunul Crăciunului se citesc [[Ceasurile#Ceasurile_.C3.8Emp.C4.83r.C4.83te.C8.99ti|Ceasurile Împărătești]] și se săvârșește ''Vesperoliturghia Sf. [[Vasile cel Mare]]'' (Liturghia de seară). La toate aceste slujbe sunt citite profeții din [[Vechiul Testament]] despre Nașterea Domnului. ===Slujba de Priveghere===Privegherea de seară a Nașterii Domnului începe cu Pavecernița Mare, deoarece Vecernia s-a slujit deja cu Liturghia Sf. Vasile. La Pavecerniță se cântă [[tropar]]ul și [[condac]]ul praznical precum și imnuri speciale de slăvire a nașterii Mântuitorului. La aceasta se adaugă rugăciuni speciale de cereri stăruitoare și de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului și untdelemnului. Credincioșii consumă apoi pâinea binecuvântată și înmuiată în vin, și sunt unși cu acest untdelemn. Partea aceasta a privegherii, săvârșită la toate praznicele mari, se numește [[Litia]] (cuvânt de origine slavonă) sau ''artoklasia'', care în limba greacă înseamnă frângerea pâinii. Rânduiala Utreniei este cea a unui [[praznic]] mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Nașterii Domnului, iar credincioșii cinstesc [[Icoana Nașterii Domnului]]. ===Liturghia de Crăciun ===În încheierea prăznuirii stă Liturghia din ziua Nașterii Domnului. Aceasta începe cu [[Listă de arhaisme în cărțile de cult|stihuri]] speciale din [[Psaltire|psalmi]] aleși (109/110, 110/111 și 111/112) care înlocuiesc cele trei antifoane obișnuite. Troparul și Condacul praznical marchează ''vohodul'' (intrarea) cu Evanghelia. Stihul baptismal „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și-mbrăcat” (Galateni 3,27) înlocuiește încă o dată imnul [[Trisaghion]], „Sfinte Dumnezeule”. Pericopa apostolică e cea de la Galateni 4,4-7, iar cea evanghelică e relatarea cunoscută a Nașterii Domnului de la Matei 2,1-12. Liturghia continuă apoi obișnuit, singura excepție fiind înlocuirea [[Axion]]ului („Cuvine-se cu adevărat”) cu irmosul de la cântarea a 9-a a Canonului Nașterii „Taină minunată și neobișnuită văd”. ===Douăsprezece zile de Crăciun===A doua zi de sărbătoare marchează începutul a două două zile de prăznuire închinate Maicii Domnului. Prima, pe [[26 decembrie]], este a [[Sobor]]ului Născătoarei de Dumnezeu. Îmbinând imnuri ale Nașterii cu cele ale Maicii lui Dumnezeu, Biserica arată către Fecioara Maria ca înlesnitoarea care a îngăduit [[Întruparea]] Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi pe [[27 decembrie]], pomenim și pe Sf. Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Ștefan]]. În Duminica de după Nașterea Domnului pomenim pe Sf. [[Apostolul Iacov cel Drept|Apostol Iacov, ruda Domnului]], pe regele [[David]] și pe Dreptul Iosif. Într-a opta zi a Nașterii e [[Tăierea Împrejur a Domnului]]. Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la [[Epifania|Arătarea Domnului]], perioadă în care postul și îngenuncherea în biserică sunt oprite, cu excepția unei singure zi, [[TheophanyEpifania|EpiphanyAjunul Bobotezei]] during which time the Christmas songs are sung and fasting and kneeling in prayer are not called for by the Church. Throughout this timeDe la Crăciun și până la Bobotează, it is the custom of some Orthodox Christians to greet each other with the wordscreștinii ortodocși din unele părți se salută cu cuvintele: ''"'„''Christ is BornHristos Se naște!''”'"'' and the responseiar răspunsul este: ''"'„''Glorify HimSlăviți-L!''”'"''

[[Tropar]] (Glasul [[Glas]]ul al 4-lea){{citat|Naşterea Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţeicunoștinței. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat învățat să se închine ŢieȚie, Soarelui dreptăţiidreptății, şi și să te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus. Doamne, slavă Ţie Ție !|Troparul Naşterii Nașterii Domnului - — glas 4}} 

{{citat|Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşteființă naște, şi și pământul peştera peștera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slăvesc şi și magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci|Condacul Naşterii Nașterii Domnului - — glas 3}}

==Crăciunul în tradiţia tradiția românească==

Peste tot unde există suflare românescă românească cu simţământ creştinsimțământ creștin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Nașterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte și liniște spirituală. Este o zi în care dăruim şi și primim multă iubire şi și căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.

===Credinţă şi Credință și legende===

Pentru lingvişti, cuvântul "Crăciun" este un cuvânt ciudat. Unii susţin că ar proveni din limba latină, şi anume din "creatio", care înseamnă creaţiune, naştere. Rămâne însă o pură ipoteză. Alţii susţin că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, dinainte de romanizarea Daciei. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia soția acestuia în grajd, unde dă naştere naștere lui Iisus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii nașterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Colindele, precum şi și obiceiurile colindelor sunt prezente şi și la alte popoare, şi și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "Scoală„Scoală, gazdă, din pătuţ" pătuț” există şi și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "Dji „Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé"Noyé”. Sărbătoarea Crăciunului este anunţată anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Naşterea Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie tradiție este "mersul „mersul cu icoana"icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii preoții comunității locale cu icoana Naşterii Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştiniiși creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşteriinașterii, copiii - — câte trei, ca cei trei magi - — merg din casă în casă cântând colindul "Steaua „Steaua sus răsare..."”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa „Bună dimineața la Moş Moș Ajun!"”, casele frumos împodobite îşi își primesc colindătorii. Aceştia Aceștia sunt răsplătiţi răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "Iată „Iată vin colindătorii" colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, "O„O, ce veste minunată" minunată” de D.G. Kiriac, "Domnuleţ şi „Domnuleț și Domn în cer" cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "Amintiri „Amintiri din copilărie" copilărie” aventurile mersului cu colindele. ===Obiceiurile culinare===Timp de 40 de zile înainte de sărbători creștinii respectă [[Postul Nașterii Domnului|Postul Crăciunului]], care se încheie în seara de Crăciun după litie. Tăierea porcului în ziua de [[Ignatie Teoforul|Ignat]] (la [[20 decembrie]]) este un moment important ce anticipează Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roșu prețuit de toată lumea. ===Etimologie===Pentru lingviști, cuvântul „Crăciun” este un cuvânt ciudat. Unii susțin că ar proveni din limba latină, și anume din „creatio”/ „creationem”, care înseamnă „creațiune, naștere”. Alții susțin că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, dinainte de romanizarea Daciei. ''Dicționarul etimolog român'' al lui Alexandru Ciorănescu (Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958–1966) aduce clarificări și argumente importante pentru a susține că numele de „Crăciun” vine de la etimonul latin ''creātiōnem'' luat cu semnificația de „copil”.

==Obiceiurile culinare==Timp {{citat|Crăciún (crăciúnuri), s. n. — Mr., megl. Crățun, Crăciun, Cărțun. Origine foarte discutată. Fonetismul din mr. indică un etimon lat., care trebuie să fie lat. creātiōnem, cu sensul de „copil,” ca în sard. kriathone (Wagner 90), v. sp. criazón, cf. sp. crio. Crăciun trebuie să fi însemnat la început „Pruncul Iisus”, care explică și folosirea acestui cuvânt ca nume de botez și de familie, iar mai târziu personificarea sărbătorii. Etimonul creātiōnem a fost deja propus, dar cu sensul de „creație” sau „naștere”. (A. Densusianu, Hlr., 262; Jagič, Arch. slaw. Phil., XXXIII, 618; Pascu, Beiträge, 8; Pascu, I, 69). Această soluție nu pare posibilă, fiind negarea directă a dogmei creștinești a Întrupării (născut, iar nu făcut), și fiindcă lasă fără obiect personificarea și fără explicație numele de persoană Crăciun. Dificultățile care s-au opus der. din creātiōnem (de Rosetti, BL, XI, 56) sînt pierderea inexplicabilă a lui -e și rezultatul ea › ă, și acesta se reduce la e în poziție atonă, de 40 unde rezultatul de zile înainte așteptat *Creciune). Cele două argumente sînt insuficiente: pierderea lui -e este normală în acest caz, cf. tăun, păun, bărzăun(e), și pe de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunuluialtă parte, numele de persoană la care nominativul s-a confundat cu vocativul: Bασίλιος › Vasile, Petrus › Petru și Petre, Γρηγόριος ‹ Grigore, față de ’Iωαννης › Ioan. Pe de altă parte, ideea că hiatul e-a trebuie să se reducă la a este falsă, și se încheie bazează pe false analogii: videbat are în seara e-a secundar și catella a ajuns la rezultatul ea printr-un mecanism pe care nu îl cunoaștem. Hiatul e-a se reduce normal la ă, cum arată Rosetti, Mélanges, 353, cînd obține de la Diana, *zănă și de aici zînă. Prin urmare, credem că rezultatul creātiōnem › Crăciun este fonetic normal și logic, din punct de vedere semantic, dacă se pleacă de la semnificația de „copil”. Celelalte etimoane lat. care s-au propus sînt mai puțin convingătoare: lat. (in)carnatiōnem (Lexiconul de la Buda); lat. crastĭnum (Hasdeu 615); lat. Christi iēiūnium (Schuchardt, Literaturblatt, VII, 154; ZRPh., XV, 93); lat. Christi- cu un al doilea element neclar, cf. alb. Kèrsendeljë › lat. Christi natalia (Meyer 189); lat. călātiōnem „chemare adresată de preot poporului, în prima zi a fiecărei luni” (P. Papahagi, Conv. Lit., XXXVII, 670; Pușcariu 407; Capidan, Dacor., III, 142; T. Papahagi, LL, III, 211-3 și 220; cf. împotrivă Iorga, Revista istorică, XVIII, 220). Același cuvînt apare în mai multe limbi care au fost în contact cu rom.; cf. bg. kračon, kračunek (după litieMladenov 256, direct din lat.), sb. Tăierea porcului Kračun „nume de persoană” (Daničič, V, 429), rut. k(e)rečun, kračun, g(e)rečun, v. rus. koročjun „o anumită epoca a anului, nedeterminată în ziua texte”, rus. koročun „solstițiu de Ignat iarnă” și „moarte”. Această răspîndire a cuvîntului i-a făcut pe unii filologi să se gîndească la o posibilă origine sl. (Cihac, II, 79; Philippide, Principii, 17; Domaschke 163; Weigand, BA, III, 98-104; Rosetti, BL, XI, 56; Vasmer 633), bazat pe kratŭkŭ „scurt”, sau pe kračati „a face pași”. Vasmer adaugă că der. din rom. nu este posibilă întrucît apare în v. rus. (cronica de la 20 decembrieNovgorod) din 1143. Argumentul nu pare suficient, deoarece se știe că pe vremea aceea rușii veneau în contact cu populațiile danubiene; este un moment important ce anticipă Crăciunulînsă sigur că rusa nu are alte cuvinte rom. atît de vechi, și că în general are foarte puține. Totuși, etimoanele slave propuse nu par posibile, kratŭkŭ fiindcă der. ar fi imposibilă în această formă (Berneker 604) și kračati pentru că se bazează pe o simplă consonanță, fără legătură semantică vizibilă. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţiiIpoteza lui Rosetti, chişcadupă care creātiōnem „creație” ar fi trecut în sl. ca termen ecleziastic, tobanu suprimă dificultățile, răciturilecăci este imposibil de admis, sarmalelecum o face autorul, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa că „la langue de l'église a également employé creatio” în loc de Crăciunpentru rațiunile dogmatice expuse. În sfîrșit, sensul de „moarte violentă” sau „moarte în floarea tinereții”, fiind la loc propriu rus., pare a se explica prin rom. crăciuni, vb. (a vărsa sînge, a ucide), datorită obiceiului de cinste alături a tăia porcul în ajun de vinul roşu preţuit Crăciun, cf. ți-a venit Crăciunul, „ți-a sosit ceasul de toată lumeape urmă”.Pentru originea rom. a sl. cf. Jagič, Arch. slaw. Phil., II, 610; Schuchardt, Arch. slaw. Phil., IX, 526; Berneker 604; Capidan, Raporturile, 182.|Alexandru Ciorănescu, ''Dicționarul etimolog român'', Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958–1966}}

==External linksA se vedea și==*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=103638 The Nativity of our Lord God and Savior Jesus Christ[Moș Crăciun]] (* [[OCAPostul Nașterii Domnului]])*[http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=352 The Nativity of Our Lord and Savior, Jesus Christ] ([[GOARCHColindă]])*[http://www.touchstonemag.com/docs/issues/16.10docs/16-10pg12.html Calculating Christmas - A differing opinion of the calculation of the date of Christmas[Magi]]*[http://www.comeandseeicons.com/festal/festal.htm#phf04 Icons of the Nativity of Christ[Icoana Nașterii Domnului]]

==Vedeţi de asemeneaLegături externe==*(ro) [[Moş Crăciun]http://cornel.nistea.com/scrieri/memorii/craciunul-primiti-colindatori.htm Crăciunul — Primiți colindători?]- despre tradițiile religioase populare dintr-un sat din Munții Apuseni*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=103638 The Nativity of our Lord God and Savior Jesus Christ] ([[ColindăOCA]])*(fr) [[Icoana Naşterii Domnului]http://www.icones-grecques.com/textes/iconographie-orthodoxe/l-icone-de-la-nativite-noel.htm L'icône de la Nativité]