Constantin cel Nou: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(→‎Legături externe)
 
(Nu s-au afișat 36 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
[[Imagine:Constantin_IV.jpeg|thumb|250px|<center>'''Constantin al IV-lea'''</center>]]
 +
Sfântul și drept-credinciosul împărat '''Constantin cel Nou''' ('''Constantin al IV-lea''') a fost împărat al [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Roman de Răsărit]] (Bizantin) între anii 668 și 685. Mai este cunoscut și sub numele de ''Constantin Pogonatul (Bărbosul)'', dar la mijloc este o confuzie, tatăl său, împăratul [[Constans al II-lea]] având de fapt porecla ''Pogonatul (Bărbosul)''.
  
−
Sfântul şi drept-credinciosul împărat '''Constantin cel Nou''' ('''Constantin al IV-lea''') a fost împărat al [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Roman de Răsărit]] (Bizantin) între anii 668 şi 685. Mai este cunoscut şi sub numele de ''Constantin Pogonatul (Bărbosul)'', dar la mijloc este o confuzie, tatăl său, împăratul [[Constans II]] având de fapt porecla ''Pogonatul (Bărbosul)''.
+
[[Biserica Ortodoxă]] îl [[Prăznuire|pomenește]] pe Sfântul Constantin cel Nou la [[3 septembrie]].
  
−
[[Biserica Ortodoxă]] îl comemorează pe Sfântul Constantin cel Nou pe [[3 Septembrie]].
+
==Viața==
  
−
==Life==
+
Constantin era fiul cel mai mare al împăratului [[Constans al II-lea]] ''Pogonatul (Bărbosul)'' și al împărătesei Fausta. A fost căsătorit cu Anastasia, având doi fii: Iustinian, care l-a urmat pe tron ([[Iustinian al II-lea]]) și Heraclius.
 +
 +
A fost numit co-împărat în 654, de către tatăl său împăratul [[Constans al II-lea]] și a devenit împărat după ce Constans a fost asasinat în anul 668. La moartea acestuia, Constantin a trebuit să se confrunte cu rebelul uzurpator Mezezius din Sicilia, care luase parte la asasinarea lui [[Constans al II-lea]]. Răscoala a fost potolită în anul 669.
  
−
Constantin
+
În răsărit au reînceput luptele cu arabii. Califul Muawiyah I a trimis o armată sub conducerea fiului său, Yazid, împotriva Imperiului Bizantin. Yazid a ajuns până în Chalcedon, ocupând importantul oraș Amorion. În 669, arabii au atacat Cartagina și Sicilia și au ocupat Cyzicus. În anul 673 arabii au atacat chiar [[Constantinopol]]ul, de pe uscat și de pe mare. Profitând de situația dificilă a imperiului, slavii au asediat și ei orașul Salonic, dar fără succes. Asediul Constantinopolului s-a terminat abia în 678, când bizantinii au folosit pentru prima dată vestitul focul grecesc (o substanță explozivă/inflamabilă). Aproape în același timp, arabii au fost înfrânți și în Lycia, bizantinii distrugând flota arabă la Syllaeum. Arabii au acceptat un tratat de pace pe 30 de ani, tratat favorabil imperiului bizantin.
−
The holy and right-believing Emperor '''Constantine the New''' or '''Constantine IV''' was the Byzantine emperor from 668-685. He is sometimes incorrectly called Pogonatos, "the Bearded", by confusion with his father. He had been named a co-emperor with his father Constans II in 654, and became emperor when Constans was assassinated in 668. The [[Orthodox Church]] commemorates him on [[September 3]].
 
  
−
Eldest son of Emperor [[Constans II]] (also known as "Constantine Pogonatus" or "Constantine the Bearded") and Fausta, he married Anastasia and had two sons, Justinian II (who later succeeded his father) and [[Heraclius]].
+
În anul 680, proto-bulgarii, sub conducerea hanului Asparuh, au trecut Dunărea și, împreună cu slavii, au atacat [[Imperiul Bizantin]]. Pentru a putea face față invadatorilor, Constantin a trebuit să le cedeze, în 681, provincia Moesia și nordul Traciei (Bulgaria de azi).
  
−
Constantine called the [[Sixth Ecumenical Council]] (also known as the Third Council of Constantinople) that met from November of 680 until September of 681. During its 18 sittings, 12 of which were actually led by Constantine himself, the council attempted to bring about a reconciliation between the [[Church of Rome|Western Church in Rome]] and the Orthodox Church in Constantinople. The council decreed that Christ had both a divine and human will that matched his two natures, reaffirming the doctrines of the [[Fourth Ecumenical Council|Council of Chalcedon]] in 451. This solved the controversy over [[monothelitism]]. The council's actions helped to promote a feeling of unity between the two churches and bring them closer together than they had been in recent years.
+
Împăratul Constantin al IV-lea a convocat [[Sinodul VI Ecumenic|al șaselea Sinod Ecumenic]] (cunoscut și ca al treilea Sinod de la Constantinopol), care a durat din noiembrie 680 până în septembrie 681. Pe parcursul celor 18 ședințe ale Sinodului (din care 12 au fost conduse personal de către împăratul Constantin) s-a încercat o reconciliere între [[Biserica Ortodoxă]] și [[Biserica Romano-Catolică|Biserica Apuseană]].  
 +
Sinodul a decretat că Hristos a avut atât voință divină cât și voință umană, corespunzător celor două firi ale sale (divină  și umană); s-a reafirmat astfel doctrina adoptată la [[Sinodul IV Ecumenic]] de la Calcedon din 451. Aceasta a rezolvat controversa privind [[monotelism]]ul. Acțiunile Sinodului au contribuit la promovarea unui sentiment de unitate între cele două biserici și la încercarea de a le aduce mai aproape decât fuseseră în ultimii ani.
  
−
He was buried at the [[Church of the Holy Apostles (Constantinople)|Church of the Holy Apostles]] in Constantinople.
+
Împăratul Constantin al IV-lea a murit în anul 685; el a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli, din [[Constantinopol]].
  
−
{{stub}}
+
==Iconografie==
  
−
==Sources and external links==
+
[[Dionisie din Furna]] arată că dreptcredinciosul împărat Constantin cel Nou se zugrăvește în icoana celui de-al [[Sinodul VI Ecumenic|șaselea Sinod Ecumenic]] stând pe tron în mijlocul adunării Sfințiților Părinți acolo de față. Este zugrăvit ca un om între două vârste, cu părul pe alocuri albit, cu barba despărțită în două; de o parte și de alta sunt așezați Părinții de la Sinod, iar în spate, ostași (garda imperială).  <ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', ed. Sophia, București, 2000, pp. 219-220. </ref>.
 +
 
 +
===Notă===
 +
<references />
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Constantine_IV Constantine IV] from Wikipedia
 +
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_al_IV-lea] Constantin_al_IV-lea
 +
*[http://www.roman-emperors.org/Constiv.htm Constantine IV (668 -685 A.D.)] Constantine IV
 +
*[http://www.roman-emperors.org/anastii.htm Anastasia (Wife of Constantine IV)]
 
*[http://www.fordham.edu/halsall/basis/const3.html Sixth Ecumenical Council: Constantinople III, 680-681] from the Medieval Sourcebook
 
*[http://www.fordham.edu/halsall/basis/const3.html Sixth Ecumenical Council: Constantinople III, 680-681] from the Medieval Sourcebook
−
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Constantine_IV Constantine IV] from Wikipedia
+
*[http://www.goarch.org/ourfaith/ourfaith8069/ The Sixth Ecumenical Council] from the [[Greek Orthodox Archdiocese of America]] website
−
*[http://www.roman-emperors.org/Constiv.htm Constantine IV (668 -685 A.D.)] by R. Scott Moore of Ohio State University
+
 
−
*[http://www.roman-emperors.org/anastii.htm Anastasia (Wife of Constantine IV)] by Lynda Garland of the University of New England, New South Wales
+
 
−
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8069.asp The Sixth Ecumenical Council] from the [[Greek Orthodox Archdiocese of America]] website
+
{{start box}}
 +
{{succesiune|
 +
înainte=[[Constans al II-lea]]|
 +
titlu=[[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Împărat Roman (Bizantin)]]|
 +
ani=668-685|
 +
după=[[Iustinian al II-lea]]}}
 +
{{end box}}
 +
 
 +
 
 +
[[Categorie:Sfinți]]
 +
[[Categorie:Împărați romani]]
  
−
[[Category:Saints]]
+
[[en:Constantine the New]]
−
[[Categorie:Împăraţi şi regi]]
 
−
[[Categorie:Împăraţi romani]]
 

Versiunea curentă din 13 august 2014 20:24

Constantin al IV-lea

Sfântul și drept-credinciosul împărat Constantin cel Nou (Constantin al IV-lea) a fost împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între anii 668 și 685. Mai este cunoscut și sub numele de Constantin Pogonatul (Bărbosul), dar la mijloc este o confuzie, tatăl său, împăratul Constans al II-lea având de fapt porecla Pogonatul (Bărbosul).

Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Constantin cel Nou la 3 septembrie.

Viața

Constantin era fiul cel mai mare al împăratului Constans al II-lea Pogonatul (Bărbosul) și al împărătesei Fausta. A fost căsătorit cu Anastasia, având doi fii: Iustinian, care l-a urmat pe tron (Iustinian al II-lea) și Heraclius.

A fost numit co-împărat în 654, de către tatăl său împăratul Constans al II-lea și a devenit împărat după ce Constans a fost asasinat în anul 668. La moartea acestuia, Constantin a trebuit să se confrunte cu rebelul uzurpator Mezezius din Sicilia, care luase parte la asasinarea lui Constans al II-lea. Răscoala a fost potolită în anul 669.

În răsărit au reînceput luptele cu arabii. Califul Muawiyah I a trimis o armată sub conducerea fiului său, Yazid, împotriva Imperiului Bizantin. Yazid a ajuns până în Chalcedon, ocupând importantul oraș Amorion. În 669, arabii au atacat Cartagina și Sicilia și au ocupat Cyzicus. În anul 673 arabii au atacat chiar Constantinopolul, de pe uscat și de pe mare. Profitând de situația dificilă a imperiului, slavii au asediat și ei orașul Salonic, dar fără succes. Asediul Constantinopolului s-a terminat abia în 678, când bizantinii au folosit pentru prima dată vestitul focul grecesc (o substanță explozivă/inflamabilă). Aproape în același timp, arabii au fost înfrânți și în Lycia, bizantinii distrugând flota arabă la Syllaeum. Arabii au acceptat un tratat de pace pe 30 de ani, tratat favorabil imperiului bizantin.

În anul 680, proto-bulgarii, sub conducerea hanului Asparuh, au trecut Dunărea și, împreună cu slavii, au atacat Imperiul Bizantin. Pentru a putea face față invadatorilor, Constantin a trebuit să le cedeze, în 681, provincia Moesia și nordul Traciei (Bulgaria de azi).

Împăratul Constantin al IV-lea a convocat al șaselea Sinod Ecumenic (cunoscut și ca al treilea Sinod de la Constantinopol), care a durat din noiembrie 680 până în septembrie 681. Pe parcursul celor 18 ședințe ale Sinodului (din care 12 au fost conduse personal de către împăratul Constantin) s-a încercat o reconciliere între Biserica Ortodoxă și Biserica Apuseană. Sinodul a decretat că Hristos a avut atât voință divină cât și voință umană, corespunzător celor două firi ale sale (divină și umană); s-a reafirmat astfel doctrina adoptată la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon din 451. Aceasta a rezolvat controversa privind monotelismul. Acțiunile Sinodului au contribuit la promovarea unui sentiment de unitate între cele două biserici și la încercarea de a le aduce mai aproape decât fuseseră în ultimii ani.

Împăratul Constantin al IV-lea a murit în anul 685; el a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli, din Constantinopol.

Iconografie

Dionisie din Furna arată că dreptcredinciosul împărat Constantin cel Nou se zugrăvește în icoana celui de-al șaselea Sinod Ecumenic stând pe tron în mijlocul adunării Sfințiților Părinți acolo de față. Este zugrăvit ca un om între două vârste, cu părul pe alocuri albit, cu barba despărțită în două; de o parte și de alta sunt așezați Părinții de la Sinod, iar în spate, ostași (garda imperială). [1].

Notă

  1. ↑ Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, ed. Sophia, București, 2000, pp. 219-220.

Legături externe


Casetă de succesiune:
Constantin cel Nou
Precedat de:
Constans al II-lea 		Împărat Roman (Bizantin)
668-685 		Urmat de:
Iustinian al II-lea


Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Constantin_cel_Nou&oldid=39064”