Colose

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 14 februarie 2015 14:52, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (traducere, mici reformulări, completări)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Minunea sfântului arhanghel Mihail la Hone, icoană rusească din secolul al XV-lea.

Colose (în greaca veche: Κολοσσαί) a fost un oraș antic din Frigia, pe malul sudic al râului Licus, renumit în rândul creștinilor ca cetate căreia Sfântul Apostol Pavel îi adresează una dintre epistolele sale. Orașul era situat la circa 8-12 mile (13-19 km) sud-est de Laodiceea, la 13 mile (21,5 km) est de Hierapolis, la circa 112 mile (180 km) est de Efes și lângă drumul important care ducea de la Efes la râul Eufrat. Nu s-au făcut niciodată săpături arheologice în situl istoric al orașului, o colină tumulus situată la 3 km de orașul actual Honaz.

În mod tradițional, orașul Colose este identificat cu bizantinul Hone sau Kona (gr. Χωναί/Χῶναι), azi numit Honaz (Turcia). Unele surse disting însă orașul Colose de Hone- Hone ar fi, după aceste surse, un oraș medieval (bizantin); alți istorici consideră că cele două - Colose și Hone - sunt denumiri succesive ale aceluiași oraș.[1][2]

Istorie

Existența orașului Colose este cunoscută din mai multe surse antice. Astfel, în anul 396 î.Hr., în timpul Războaielor Persane, satrapul Tisafernes a fost ademenit la Colose și ucis de un agent al susținătorilor lui Cirus cel Tânăr. Pliniu cel Bptrân relatează că lâna din Colose a dat numele culorii florii de ciclamen (colossinus). În perioada elenistică, orașul a devenit un centru comercial relativ important, însă până în secolul I dimensiunile și importanța acestuia au scăzut foarte mult.

Din Epistola către Coloseni nu reiese că Sfântul Pavel ar fi vizitat orașul. Epistola relatează doar că apostolul auzise despre credința colosenilor (Col. 1,4) și îi scrie lui Filimon că nădăjduia să îi viziteze după eliberarea sa din închisoare (Filimon 1,22). Potrivit Epistolei către Coloseni, Epafras era un om de vază în comunitatea creștină de acolo (Col. 1,7 și 4,12), potrivit tradiției el fiind primul episcop al orașului, fiind urmat de Filimon.

Prima figură de episcop de Colose atestată istoric este însă cea a episcopului Epifanie. Acesta nu a fost prezent în persoană la Sinodul de la Calcedon, însă mitropolitul Nunechius de Laodiceea (capitala provinciei romane Frigia Pacatiana) a semnat actele sinodului în numele său.

În perioada bizantină, Colose s-a degradat foarte multe (posibil din cauza unui cutremur), iar în apropiere de ruinele acestuia s-a ridicat orașul bizantin Hone. Primul episcop de Hone atestat a fost Cosma, care a semnat actele Sinodului Quinisext din 692 ca episcop de "Colose sau Hone". Un succesor al său pe nume Teodosie sau Dositei este menționat ca participant la Sinodul VII Ecumenic din 787 ca episcop de "Hone sau Colose". În jurul anilor 858-860, episcopia a fost ridicată la rangul de arhidieceză autocefală și apoi la rangul de mitropolie, dar fără episcopii sufragane.

Orașul a fost locul de naștere al scriitorilor bizantini: frații Nichita (cca. 1155-1215/6) și Mihail Honiatis (cca. 1140-1220).

În 1206–1230, orașul era guvernat de Manuel Maurozomes.

Orașul nu mai este menționat în documente după sfârșitul secolului al XIV-lea .[3][4][5] Pierzându-și calitatea de episcopie activă, Colose este astăzi în Biserica Catolică numele unei episcopii titulare.[6]

Colose: locul minunii Sfântului Arhanghel Mihail

Minunea sfântului arhanghel Mihail în Colose (Hone).
(Menologiul lui Vasile al II-lea, sec. X sau XI)

În tradiția ortodoxă, numele orașului Colose/Hone este strâns legat de cultul Sf. Arhanghel Mihail. Orașul a fost un important centru de pelerinaj și este menționat ca atare în mai multe surse bizantine, fiind legat de numele unei minuni a Sfântului Arhanghel Mihail (Τὸ ἐν Χωναῖς/Χῶναις Θαῦμα τοῦ Ἀρχαγγέλου Μιχαήλ) pe care Biserica Ortodoxă o pomenește în ziua de 6 septembrie.

Potrivit tradiției, ca urmare a propovăduirii în aceste locuri a Sf. Ap. Filip și Ioan, apăruse la Colose un izvor minunat. Mai târziu, om a cărui fiică se vindecase în chip minunat înălțase aici o biserică mică în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail. După o vreme, într-o perioadă în care orașul era încă, se pare, dominat de păgâni, un sihastru pe nume Arhip se refugiază pe lângă sanctuarul închinat Sf. Arhanghel Mihail, unde trăiește vreme de 60 de ani. Locuitorii păgâni ai orașului, pentru a pune capăt atracției pe care sanctuarul o reprezenta atât pentru creștini cât și pentru necreștini, datorită minunilor care se înfăptuiau acolo, încearcă distrugă sanctuarul. Ei încearcă să inunde zona, deturnând cursul principalelor râuri care străbăteau zona. Datorită rugăciunilor pustnicului Arhip, care îl imploră să își ocrotească biserica, Sfântul Arhanghel Mihail se arată însă și lovește o stâncă, care se prăvălește, abătând apele dinspre sanctuarul său și produce totodată un cutremur, ca urmare a căruia pământul se despică, primind apele râului, care rămân apoi pentru totdeauna binecuvântate.[7]

Relatările de secol V-VII ale minunii sunt deosebit de importante, întrucât modul în care este descrisă minunea devine în cultura creștină un model al "modului corect de abordare" a rugăciunii către îngeri ca mijlocitori eficace ai puterii dumnezeiești.[8]

În iconografia bizantină și rusă, tema minunii Sf. Arhanghel Mihail în Colose a devenit una foarte populară, iar prăznuirea s-a bucurat de o deosebită cinstire, datorită popularității de care s-a bucurat de-a lungul timpului cultul Sf. Arhanghel Mihail. Mai multe biserici și mănăstiri au primit ca sărbătoare de hram ziua de 6 septembrie, a prăznuirii minunii Sf. Arhanghel Mihail. Astfel, Mănăstirea Ciudov (literal: "Mănăstirea Minunii") din Kremlin, la Moscova, unde erau botezați țarii ruși avea hramul Minunii Sf. Arhanghel Mihail în Colose/Hone.

Note

  1. ↑ William Smith, Dictionary of Greek and Roman Geography (1854), entry "Colossae"
  2. ↑ Sophrone Pétridès, "Colossae" in Catholic Encyclopedia (New York 1908)
  3. ↑ Michel Lequien, Oriens christianus in quatuor Patriarchatus digestus, Paris 1740, Vol. I, coll. 813-818
  4. ↑ Raymond Janin, v. 1. Colosses, in Dictionnaire d'Histoire et de Géographie ecclésiastiques, vol. XIII, Paris 1956, col. 341
  5. ↑ Raymond Janin, v. Chonae, in Dictionnaire d'Histoire et de Géographie ecclésiastiques, vol. XII, Paris 1953, coll. 760-761.
  6. ↑ Annuario Pontificio 2013 (Libreria Editrice Vaticana 2013 ISBN 978-88-209-9070-1), p. 873
  7. ↑ Ovidiu Victor Olar, Împăratul înaripat. Cultul arhanghelului Mihail în lumea bizantină, Anastasia, București, 2004, pp. 144-146, 179-180.
  8. ↑ Subtle bodies: representing angels in Byzantium by Glenn Peers 2001 Univ of Calif Press ISBN 0-520-22405-1 page 144 [1]

Referințe

  • Easton's Bible Dictionary, 1897.
  • Bennett, Andrew Lloyd. "Archaeology From Art: Investigating Colossae and the Miracle of the Archangel Michael at Kona." Near East Archaeological Society Bulletin 50 (2005):15-26.

Legături externe

Surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Colose&oldid=41050”