Modificări

{{Diacritice}}[[Image:Koliva.jpg|thumb|200px|Colivă ([[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)]].]] '''Coliva''' (sl. ''kolivo'', gr. ''kollyvon'') este un preparat de grâu fiert amestecat cu zahăr (sau miere) şi și cu nuci pisate şi și ornat cu bomboane şi și zahăr pudră, care se împarte ca pomană la [[Înmormântare|înmormântări]] şi și la [[parastas]]edupă ce este sfințită de [[preot]] în cadrul slujbei respective.

==SemnificaţieIstoric==[[Image:Orthodoxer Gottesdienst.jpg|right|thumb|200px|Carte poștală (cca.1916), slujbă de binecuvântare a colivelor.]]Colivaa fost introdusă în practica Bisericii după minunea sfântului [[Teodor Tiron]], săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului<ref>Sfântul mare mucenic Teodor Tiron a trăit pe vremea [[persecuții]]lor împăraților Maximian și Maximin și era de fel din mitropolia Amasiei, făcută din grâu fiertsatul ce se cheamă Himialon. Fiind încorporat de curând în oastea tironilor și făcând parte din ceata prepozitului Vringa, a fost chemat de acesta la cercetare și a mărturisit că Hristos este Dumnezeu, batjocorind idolii elinilor ca pe niște statui neînsuflețite și lucruri făcute de mâinile omenești. Dându-i-se vreme să se gândească mai bine, el nu a cheltuit aceea vreme în nelucrare, îndulcită ci a săvârșit o faptă cât se poate de mare. A ars cu miere sau cu zaharfoc statuia aceleia pe care elinii o socoteau mama idolilor. Drept aceea, închipuie însuşi trupul mortuluifiind prins și mărturisind că el singur a fost cel care a dat foc statuii, deoarece hrana principală a trupului omenesc fost chinuit în felurite chipuri; și fiind băgat într-un cuptor aprins și-a primit sfârșitul acolo. Și se face pomenirea lui în sfânta sa mănăstire ce este grâul în Torachia, în sâmbăta dintâi a Postului Mare, când a săvârșit el o minune deosebită și a izbăvit poporul ortodox de mâncarea din animalele junghiate idolilor. (cf. [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie17.htm Sinaxar 17 februarie])</ref>, în vremea împăratului [[Iulian Apostatul]] (361-363), care dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului [[Constantinopol]] să stropească toate proviziile din care se face pâineapiețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a [[Postul Mare|Postului Mare]]. Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după aceasta, sărbătoarea a Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare a fost rânduită în [[calendar]], pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).

Ea este, totodată, o expresie materială a credinţei noastre în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuşi le-La început deci coliva a înfăţisat ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, servit ca să încolţească şi să aducă roadăhrană, trebuie să fie îngropat iar mai întâi în pământ şi să putrezească, tot asa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca să înviieze apoi întru nestricaciune (vezi In. XIIla pomenirea morților, 24 şi I Cor XV, 36)după modele și [[Sfânta Tradiție|tradiții]] care existau deja în lumea păgână a timpului.

Dulciurile şi ingredientele care intră în compoziţia colivei reprezintă virtuţile sfinţilor sau ale raposaţilor pomeniţi, ori dulceaţa vieţii celei veşnice, pe care nădăjduim că a dobândit==Semnificație==[[Image:Kollyva-o mortulSaturday of Souls. (cf. Pr. Prof. dr. [[Ene Braniştejpg|thumb|right|200px|Colive pregătite pentru Sâmbăta morților]]Coliva, ''Liturgica Specială''făcută din grâu fiert, Ed. Nemiraîndulcită cu miere sau cu zahăr, 2002închipuie însuși trupul mortului, pag. 379deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul (din care se face pâinea).

==Reţetă Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de colivă=====Ingrediente===grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și I Corinteni 15, 36).

Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți ori dulceața vieții celei veșnice pe care nădăjduim că a dobândit-o mortul. <ref>Cf. Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica Specială'', Ed. Nemira, 2002, pg. 379</ref>. Legănarea colivei cu mâinile este, pe de-o parte, expresia legăturii sufletești vii și reale cu cei adormiți, iar pe de altă parte, încă un semn al învierii, asemănător celui din [[Sfânta Liturghie]] când preoții leagănă [[aer|Sfântul Aer]] deasupra Darurilor la citirea [[Crez]]ului până la momentul când se zic cuvintele "Și a înviat a treia zi, după Scripturi", închipuind cutremurul care a avut loc cu ocazia morții și învierii lui [[Iisus Hristos]] ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=27#51 Matei 27, 51]). ==Rețetă de colivă=====Ingrediente <ref>Rețetă inspirată de Corina Veersé, revista "Lumina lumii" [http://toussaints.free.fr/Lumen3ro.htm]</ref>=== 1 kg de grâu (arpacaşarpacaș); 1-2 Kg de nuci; 200-250 g de zahăr; coajă de la 1-2 lămâi, şi și de la 1/2-1 portocală, ce nu au fost tratate; scorţisoarăscorțișoară; rom sau altă esenţă esență; zahăr pudră; şi și, facultativ: cacao, bomboane, miere...

Coliva se prepara prepară în doi timpi. Primul timp este seara înainte de a merge la bisericabiserică,când se fierbe grâul, iar cel de-al doilea timp este de dimineata dimineață, chiar în ziua în care urmeaza sa urmează să fie adusa adusă ca ofranda ofrandă la biserica, si biserică și de aceea trebuie prevazuta prevăzută cam o ora oră pentru aceasta ultima această ultimă preparare (depinde, mai cât de mult, cât staruiti timp stăruiți pentru a o orna).

*'''Al doilea timp, de dimineață'''[[Image:Grâul se alegeΚόλλυβα.jpg|thumb|right|200px|Colivă grecească împodobită, îndepartânducu inițialele celui adormit.]] :Dacă s-a format coaja la grâu, se pleava si bucatelele îndepărtează. Se adaugă miejii de grâu spartenucă ce au fost sfărâmați și cam un sfert din cantitatea de nucă ce a fost dată prin mașină. Dupa aceasta Se aromatizează adăugându-se spala în 9 ape caldute coaja de lămâie dată prin răzătoarea mică. (corespunzatoare celor 9 cete îngeresti) si se pune la fiert Se poate adăuga în 3 litri egală măsură și coaja de apa, la o jumătate de preferinta într-portocală). Se mai adaugă o oala sticluță de esență de teflonrom (sau, dacă nu avem, o altă aromă) și scorțișoară . Focul Se gustă și, dacă nu este la început potrivit destul de mare, iar când începe sa fiarba apadulce, se da mai micpot adăuga o lingură-două de miere. In timpul fierberii nu Toată compoziția se amesteca frământă bine cu lingura ci mâna și se misca oala din când în cândașază pe platouri, nivelându-se bine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată astfel încât să fie un strat destul de gros, pentru ca grâul sa zahărul farin ce se va pune pe urmă să nu se lipeascaumezească. Se tine Printr-o strecurătoare mică se pudrează pe foc pâna deasupra zahăr farin până ce apa scade si când apa a scazut aproape complet, se adauga putina sare si zaharul, amestecându-se usor cu lingura de lemnacoperă toată nuca. Se mai lasa 5-10 minute pâna când nu mai este apa iar bobul nivelează cu ajutorul unei foi albe de grâu este "înflorit". Dupa fiert grâul hârtie care se rastoarna într-o oala smaltuita si așază pe deasupra și se acopera presează ușor cu un stergar umed pentru mâna. După ce s-a nu face coaja. Tot seara puteti curata nucile de coaja astfel încât sa aveti omogenizat suprafața, se formează o farfurie adânca plina cruce din jumătățile de miejinucă păstrate. Jumatate din ei Se poate însă să se dau prin masina de nuci (sau daca nu avem putem sa gasim în comert facă o razatoare manuala de brânza si care poate fi folosita cu succes pentru a farâmita nuca). Cealalta jumatate cruce și din miejii de nuca cacao, folosindu-se vor taia cu cutitul în bucatele mai miciun șablon. Se are în vedere a se opri jumatati de mieji de nuca (10-20) Dacă preferați, puteți folosi pentru a forma o cruce pe colivadecorare bomboane etc...

*[https:Daca s-a format coaja la grâu se îndeparteaza//www.trinitas. Se adauga miejii tv/de nuca -ce au fost sfaramati si cam un sfert din cantitatea de nuca -facem-coliva/ De ce a fost data prin masina. Se aromatizeaza adaugandufacem colivă?] -se coaja de lamâie data prin razatoare mica. (Se poate adauga în egala masura si coaja de la o jumatate de portocala). Se mai adauga o sticluta de esenta de rom (sau daca nu avemProtoiereu Gheorghe Colțea, o alta aroma),si scortisoara . Se gusta si daca nu este destul de dulce se poate adauga o lingura-doua protopoiatul de miere. Toata compozitia se framânta bine cu mâna si se aseaza pe platouri, nivelânduBran-se bine. Se adauga pe deasupara restul de nuca macinata astfel încât sa fie un strat destul de grosZărnești, pentru ca zaharul farin ce se va pune pe urma sa nu se umezeasca. Printr-o strecuratoare mica se pudreaza pe deasupra zahar farin pâna ce se acopera toata nuca. Se niveleaza cu ajutorul unei foi albe de hârtie care se aseaza pe deasupra si se preseaza usor cu mana. Dupa ce s-a omogenizat suprafata se formeaza o cruce din jumatatile de nuca pastrate. Se poate însa sa se faca o cruce si din cacaoArhiepiscopia Sibiului, folosindu-se un sablon. Daca preferati puteti folosi pentru decorare bomboane etc..Trinitas TV.

(reţetă inspirată de Corina Veersé, revista "Lumina lumii" http:==Note==<references//toussaints.free.fr/Lumen3ro.htm )>