Clement al Ohridei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Viața)
Linia 7: Linia 7:
 
Așadar, limba a devenit centrul conflictului cu conducătorii și [[cler]]ul franc și german, căci și germanii foloseau latina. Cu liturghia lor denigrată ca o „Liturghie slavă eretică”, Chiril și Metodiu, însoțiți de Clement, au trebuit să-și apere de două ori liturghia în fața Papei de la Roma, prima dată în fața Papei [[Adrian al II-lea al Romei|Adrian al II-lea]] și, din nou, înaintea Papei [[Ioan al VIII-lea al Romei|Ioan al VIII-lea]] în 880, ambii autorizând folosirea ei.  
 
Așadar, limba a devenit centrul conflictului cu conducătorii și [[cler]]ul franc și german, căci și germanii foloseau latina. Cu liturghia lor denigrată ca o „Liturghie slavă eretică”, Chiril și Metodiu, însoțiți de Clement, au trebuit să-și apere de două ori liturghia în fața Papei de la Roma, prima dată în fața Papei [[Adrian al II-lea al Romei|Adrian al II-lea]] și, din nou, înaintea Papei [[Ioan al VIII-lea al Romei|Ioan al VIII-lea]] în 880, ambii autorizând folosirea ei.  
  
În timpul acestor ani, misionarii s-au bucurat de sprijinul domnitorului Rastislav până în 870. Dar, după ce Rastislav șia pierdut țara în favoarea nepotului său, prințul Svyatopolk, ca i-a sprijinit pe misionarii germani, atmosfera de evanghelizare a misionarilor slavi a început să se schimbe deoarece germanii făceau tot mai multă presiune pe tema limbii. After the death of Methodius in 885 Pope [[Stephen V of Rome|Stephen V]] forced all the Slavonic speaking [[Disciple|disciples]] of St. Methodius to leave Moravia, that is now part of the Czech Republic, after having subjecting them to trial and then dispersement.
+
În timpul acestor ani, misionarii s-au bucurat de sprijinul domnitorului Rastislav până în 870. Dar, după ce Rastislav șia pierdut țara în favoarea nepotului său, prințul Svyatopolk, ca i-a sprijinit pe misionarii germani, atmosfera de evanghelizare a misionarilor slavi a început să se schimbe deoarece germanii făceau tot mai multă presiune pe tema limbii. După moartea lui Metodie în 885, Papa [[Stephen al V-lea al Romei|Stephen al V-lea]] i-a forțat pe toți [[ucenic]]ii vorbitori de slavonă a Sf. Metodie să plece din Moravia, care este acum parte a Republicii Cehe, după ce i-a expus judecării și, apoi, dispersării.  
  
Clement was among the disciples who were welcomed by the Bulgarian prince [[Boris I of Bulgaria|Boris]] to preach to his people in their language. As Bishop of Greater Macedonia, Clement received an appointment, in 886, to teach at Kutmichivitsa, a region in southwest Macedonia where he created separate schools for adults and for children. He organized a school at the princely court, which attained high esteem during the reign of Boris' son Simeon. St. Clement worked as a teacher until 893. In 893, St. Clement was named Bishop of Dremvitsa, or Velitsa.
+
Clement era printe ucenicii care erau întâmpinați de prințul bulgar [[Boris I al Bulgariei|Boris]], pentru a predica poporului său în limba sa. Ca episcop al Maceodoniei Mari, Clement a fost desemnat să predea la Kutmichivitsa, o regiune din Macedonia de sud-vest, unde el a creat școli separate pentru adulți și pentru copii. A organizat o scoală la curtea princiară, care a obținut un mare respet în timpul fiului lui Boris, Simeon. Sf. Clement a lucrat ca învățător până în 893. În 893, Sf. Clement a fost numit episcop de Dremvitsa, sau Velitsa.
  
St. Clement was the first hierarch of Bulgaria to serve, preach, and write in the Slavonic language. To this end he systematically prepared [[clergy]] from among the Slavic people. He labored for the glory of God into his old age. When his strength began to fail, and he was unable to fulfill his responsibilities in the [[cathedral]], he asked Tsar Simeon to let him retire. But, Simeon urged him to continue his episcopal duties, to which Clement agreed.  
+
Sf. Clement a fost primul ierarh al Bulgariei ce a slujit, predicat și scris în limba slavă. În acest scop, al folosirii slavei în Biserică, a pregătit sistematic [[cler]]ul din rândul poporului slav. A lucrat pentru slava lui Dumnezeu la vârsta sa înaintată. Când puterea lui a început să slăbească și a devenit incapabil să-și îndeplinească responsabilitățile în [[catedrală]], i-a cerut țarului Simeon să-i permită să se retragă din episcopat.  
  
Later, Clement left for Ochrid in Macedonia where he founded a [[monastery]]. There, he continued his translation activities and translated important parts of the [[Pentecostarion]] into Slavic. During 916, St. Clement became seriously ill and departed to the Lord. His body was placed in a coffin that he made with his own hands and was buried in the Monastery of St. Panteleimon which he founded at Ohrid.  
+
Mai târziu, Clement a lăsat Macedonia pentru Ohrida, unde a zidit o [[mănăstire]]. Acolo, și-a continuat activitățile de traducător și a tradus părți din [[Penticostar]] în slavă. În timpul anului 916, Sf. Clement a devenit foarte bolnav și s-a dus la Domnul. Corpul său a fost pus într-un sicriu pe care l-a făcut cu propriile mâni și a fost înmormântat la Mănăstirea Sf. Pantelimon pe care a zidit-o în Ohrida.  
  
Of the other members of his missionary group, the [[relics]] of Ss. Gorazd and Angelar rest near Berat in Albania, while the relics St. Naum are in the monastery bearing his name, near Lake Ochrid.
+
Dintre ceilalți membri ai grupului misionar, [[moaște]]le Sfinților Gorazd și Angelar sunt lângă Berat în Albania, în timp ce moaștele Sf. Naum sunt în mănăstirea ce-i poartă numele, aflată lângă Lacul Ohrida.
  
 
==Lucrări==
 
==Lucrări==

Versiunea de la data 30 iulie 2014 19:13

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Părintele nostru între sfinți Clement al Ohridei a fost un misionar din secolul a nouălea, care a propovăduit în Moravia, a fost ucenic al Sfinților Chiril și Metodie și a devenit episcop al Ohridei. Este prăznuit pe 27 iulie. De asemenea este comemorat pe 25 noiembrie.

Viața

Prima parte a vieții Sf. Clement este în mare măsură necunoscută. Potrivit hagiografiei sale făcută de Teolifact al Ohridei, Clement s-a născut în partea de sud-vest a Imperiului Bulgar, în regiunea cunoscută mai târziu ca Kutmichevitsa[1]. A fost mebru al unui grup de preoți misionari ce-i includea pe Naum, Sava, Gorazd și Angelar, care i-au ajutat pe apostolii slavilor să evanghelizeze în mijlocul Europei. Respingându-i pe misionarii germani din Biserica Occidentală, care pretindeau folosirea latinei ca limbă liturgică, domnitorul Rastislav al Moraviei Mari a cerut Constantinopolului să trimită misionari care ar putea propovădui Cuvântul lui Dumnezeu în limba slavonă. Ajungând în Moravia ca asceți conduși de Chiril și Metodie, Clement și colegii săi misionari au evanghelizat triburile slave în limba slavonă, folosind alfabetul glagolitic creat de Chiril.

Așadar, limba a devenit centrul conflictului cu conducătorii și clerul franc și german, căci și germanii foloseau latina. Cu liturghia lor denigrată ca o „Liturghie slavă eretică”, Chiril și Metodiu, însoțiți de Clement, au trebuit să-și apere de două ori liturghia în fața Papei de la Roma, prima dată în fața Papei Adrian al II-lea și, din nou, înaintea Papei Ioan al VIII-lea în 880, ambii autorizând folosirea ei.

În timpul acestor ani, misionarii s-au bucurat de sprijinul domnitorului Rastislav până în 870. Dar, după ce Rastislav șia pierdut țara în favoarea nepotului său, prințul Svyatopolk, ca i-a sprijinit pe misionarii germani, atmosfera de evanghelizare a misionarilor slavi a început să se schimbe deoarece germanii făceau tot mai multă presiune pe tema limbii. După moartea lui Metodie în 885, Papa Stephen al V-lea i-a forțat pe toți ucenicii vorbitori de slavonă a Sf. Metodie să plece din Moravia, care este acum parte a Republicii Cehe, după ce i-a expus judecării și, apoi, dispersării.

Clement era printe ucenicii care erau întâmpinați de prințul bulgar Boris, pentru a predica poporului său în limba sa. Ca episcop al Maceodoniei Mari, Clement a fost desemnat să predea la Kutmichivitsa, o regiune din Macedonia de sud-vest, unde el a creat școli separate pentru adulți și pentru copii. A organizat o scoală la curtea princiară, care a obținut un mare respet în timpul fiului lui Boris, Simeon. Sf. Clement a lucrat ca învățător până în 893. În 893, Sf. Clement a fost numit episcop de Dremvitsa, sau Velitsa.

Sf. Clement a fost primul ierarh al Bulgariei ce a slujit, predicat și scris în limba slavă. În acest scop, al folosirii slavei în Biserică, a pregătit sistematic clerul din rândul poporului slav. A lucrat pentru slava lui Dumnezeu la vârsta sa înaintată. Când puterea lui a început să slăbească și a devenit incapabil să-și îndeplinească responsabilitățile în catedrală, i-a cerut țarului Simeon să-i permită să se retragă din episcopat.

Mai târziu, Clement a lăsat Macedonia pentru Ohrida, unde a zidit o mănăstire. Acolo, și-a continuat activitățile de traducător și a tradus părți din Penticostar în slavă. În timpul anului 916, Sf. Clement a devenit foarte bolnav și s-a dus la Domnul. Corpul său a fost pus într-un sicriu pe care l-a făcut cu propriile mâni și a fost înmormântat la Mănăstirea Sf. Pantelimon pe care a zidit-o în Ohrida.

Dintre ceilalți membri ai grupului misionar, moaștele Sfinților Gorazd și Angelar sunt lângă Berat în Albania, în timp ce moaștele Sf. Naum sunt în mănăstirea ce-i poartă numele, aflată lângă Lacul Ohrida.

Lucrări

St. Clement is considered the first author in the Slavonic language. In addition to his continuation of the translation work begun by Ss. Cyril and Methodius, he also left behind works of his own composition, the first samples of Slavonic spiritual literature. Many of the lessons and sermons of St. Clement were brought to Russia, where they were read and copied by pious Russian Christians. He wrote a biography of Ss. Cyril and Methodius.

Referințe

  1. The entry of the Slavs into Christendom: an introduction to the medieval history of the Slavs, A. P. Vlasto, CUP Archive, 1970, ISBN 0-521-07459-2, p. 169.

Surse