Ciprian și Iustina

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 7 martie 2011 14:45, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (iconografie (confuzia lui Dionisie))
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sfântul sfinţitul mucenic Ciprian era din Antiohia Siriei. A trăit în vremea împăratului Deciu (către 250).

Nu trebuie confundat cu Sf. Ciprian al Cartaginei, pomenit pe 16 septembrie.

Viaţa

Sf. Ciprian era de bun neam şi bogat, filozof şi vrăjitor cumplit. A fost câştigat la credinţa cea întru Hristos de către Iustina, o fecioară creştină din Antiohia care toate demonicele lui lucrări le-a destrămat. Căci un bărbat oarecare elin, numit Aglaid, de dragostea frumuseţii ei rănindu-se şi neajungându-şi scopul, a venit la Ciprian; iar acesta de trei ori trimiţând demonii catre tânără, n-a izbutit nimic. Deci după ce a cunoscut că meşteşugul său este neputincios, s-a botezat şi, arzând vrăjitoreştile sale cărţi, a crezut în Domnul. Apoi a fost făcut episcop şi pe mulţi povăţuindu-i la credinţa lui Hristos, a fost prins împreună cu Iustina de către stăpânitorul Damascului, şi strujindu-li-se coastele au fost băgaţi în cazan de fier; şi fiind trimişi la Nicomidia li s-au tăiat capetele. Iar marele Grigorie Teologul, nu pe altul, ci pe acesta îl numea iubit Fecioarei. Şi se săvârşeşte soborul lor la locul muceniciei, care se află de acea parte, la locaşurile lui Solomon, în ziua de 2 octombrie.

Iconografie

Dionisie din Furna din Furna îl confundă pe Sf. Ciprian al Cartaginei (pomenit pe 16 septembrie)cu acest Sf. Ciprian, fostul vrăjitor (pomenit pe 2 octombrie). Indicaţiile sale se referă la acesta din urmă. El arată aşadar că acest Sf. Ciprian se zugrăveşte ca un om tânăr cu părul creţ, dar cu barba lungă şi sură („afumată”), despărţită în două; poartă un înscris care zice: "Tu, Împărate, Cela ce eşti pururea şi petreci în veci...” [1].

Notă

  1. Erminia picturii bizantine, ed. Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 153, 162, 187, 237.

Sursa

Legături externe