Chivot: Diferență între versiuni
m |
|||
| (Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | + | '''Chivotul''' (tradus cutie sau casetă, numit și artofor, din grecescul αρτοφόριον, sau tabernacol) are două sensuri, unul actual și altul vechi, antic (Chivotul [[Decalog|Legii]]), din vremea exodului israeliților din Egipt. | |
| + | ==Chivotul actual== | ||
| − | + | În sens actual este o cutie în formă de bisericuță, făcută din metal și păstrată pe [[Sfânta Masă]], având în interior o altă cutie, mai mică, din metal prețios, în care se păstrează [[Sfânta Împărtășanie]] pentru bolnavi și copii, sfințită în [[Săptămâna Mare#Joia Mare|Joia Mare]] a fiecărui an și pregătită pentru a fi depusă în Chivot în a treia zi de Paște. | |
| − | având în interior o altă cutie, mai mică, din metal | ||
| − | |||
| − | |||
| − | - | + | Există mențiuni despre chivot încă din scrierile Sfântului [[Ciprian al Cartaginei]], în secolul al III-lea. |
| − | + | În locul chivotului se mai folosește, cu același scop, o cutiuță în formă de porumbel, suspendată de bolta baldachinului de deasupra [[Sfânta Masă|Sfintei Mese]]. Cutiuța este numită chiar porumbel. | |
| − | + | ||
| + | Chivotul amintește de vasul (năstrapa de aur) cu mană, care se păstra în chivotul sau sicriul Legii, din templul [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. | ||
| + | |||
| + | În muzeele publice sau mănăstirești se păstrează vechi chivote care sunt adevărate bijuterii de artă. | ||
| + | |||
| + | ==Chivotul Legii== | ||
| + | |||
| + | Chivotul Legii (sau sicriul Legii) este o cutie cu capac frumos, împodobit cu doi [[heruvim|heruvimi]] (în basorelief) auriți (Ieșire 25.10-22) în care se păstrau Tablele Legii (adică Tablele cu [[Decalog]]ul), toiagul lui [[Aaron]] și, după așezarea în Canaan, tot aici s-a pus și năstrapa (vasul) cu mană (hrana dată de Dumnezeu evreilor în pustie), în amintirea exodului și a [[griji|grijii]] lui Dumnezeu față de poporul lui Israel. Era cel mai important obiect de cult din Cortul adunării (sau Cortul mărturiei), ambele (și chivotul și Cortul adunării) construite după indicațiile lui Dumnezeu când i-a dat lui [[Moise]] Tablele Legii (Ieșirea, cap 25-28). Chivotul Legii era semnul văzut al alianței dintre Dumnezeu și Israel, poporul său, de aceea se și numea Arca alianței sau Arca legământului sau Tabernacol. Chivotul era păstrat în Sfânta Sfintelor din Cortul mărturiei. | ||
| + | |||
| + | ==Surse== | ||
| + | * Preot profesor doctor [[Vasile Răducă]], ''Ghidul creștinului ortodox de azi'', Editura Humanitas, București, 2000. | ||
| + | * Ene Braniște și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', pag. 101, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | ||
| + | |||
| + | [[Categorie:Obiecte liturgice]] | ||
| + | [[Categorie:Liturgică]] | ||
| + | |||
| + | [[en:Tabernacle (liturgical)]] | ||
Versiunea de la data 26 aprilie 2020 14:43
Chivotul (tradus cutie sau casetă, numit și artofor, din grecescul αρτοφόριον, sau tabernacol) are două sensuri, unul actual și altul vechi, antic (Chivotul Legii), din vremea exodului israeliților din Egipt.
Chivotul actual
În sens actual este o cutie în formă de bisericuță, făcută din metal și păstrată pe Sfânta Masă, având în interior o altă cutie, mai mică, din metal prețios, în care se păstrează Sfânta Împărtășanie pentru bolnavi și copii, sfințită în Joia Mare a fiecărui an și pregătită pentru a fi depusă în Chivot în a treia zi de Paște.
Există mențiuni despre chivot încă din scrierile Sfântului Ciprian al Cartaginei, în secolul al III-lea.
În locul chivotului se mai folosește, cu același scop, o cutiuță în formă de porumbel, suspendată de bolta baldachinului de deasupra Sfintei Mese. Cutiuța este numită chiar porumbel.
Chivotul amintește de vasul (năstrapa de aur) cu mană, care se păstra în chivotul sau sicriul Legii, din templul Vechiului Testament.
În muzeele publice sau mănăstirești se păstrează vechi chivote care sunt adevărate bijuterii de artă.
Chivotul Legii
Chivotul Legii (sau sicriul Legii) este o cutie cu capac frumos, împodobit cu doi heruvimi (în basorelief) auriți (Ieșire 25.10-22) în care se păstrau Tablele Legii (adică Tablele cu Decalogul), toiagul lui Aaron și, după așezarea în Canaan, tot aici s-a pus și năstrapa (vasul) cu mană (hrana dată de Dumnezeu evreilor în pustie), în amintirea exodului și a grijii lui Dumnezeu față de poporul lui Israel. Era cel mai important obiect de cult din Cortul adunării (sau Cortul mărturiei), ambele (și chivotul și Cortul adunării) construite după indicațiile lui Dumnezeu când i-a dat lui Moise Tablele Legii (Ieșirea, cap 25-28). Chivotul Legii era semnul văzut al alianței dintre Dumnezeu și Israel, poporul său, de aceea se și numea Arca alianței sau Arca legământului sau Tabernacol. Chivotul era păstrat în Sfânta Sfintelor din Cortul mărturiei.
Surse
- Preot profesor doctor Vasile Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi, Editura Humanitas, București, 2000.
- Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag. 101, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
