Chir și Ioan: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Moaștele: completări și leg. int.)
(28 iunie)
Linia 14: Linia 14:
 
|}}
 
|}}
 
Sfinţii [[Mucenic|mucenici]], [[făcătorul de minuni|făcători de minuni]] şi „''doctori fără de arginţi''” '''Chir şi Ioan''' au pătimit, dându-și viaţa pentru credinţa creştină, la începutul secolului al IV-lea, în timpul ''[[Persecuţii împotriva creştinilor|marii persecuţii a creştinilor]]'' ordonată de împăratul [[Diocleţian]].<br>   
 
Sfinţii [[Mucenic|mucenici]], [[făcătorul de minuni|făcători de minuni]] şi „''doctori fără de arginţi''” '''Chir şi Ioan''' au pătimit, dându-și viaţa pentru credinţa creştină, la începutul secolului al IV-lea, în timpul ''[[Persecuţii împotriva creştinilor|marii persecuţii a creştinilor]]'' ordonată de împăratul [[Diocleţian]].<br>   
[[Prăznuire|Prăznuirea]] lor în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[31 ianuarie]].
+
[[Prăznuire|Prăznuirea]] lor în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[31 ianuarie]], iar la [[28 iunie]] se face [[pomenire]]a aflării cinstitelor lor [[moaște]].
  
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==

Versiunea de la data 28 iunie 2013 07:04

Sf. Chir și Ioan
Sf. Chir și Ioan
Date personale
Naștere Secolul al III-lea d.Hr.
Mutare la Domnul (†) 311 d.Hr.[1][2]
Localizare Imperiul Roman
Naționalitate
Date cult
Tip Mucenici, făcători de minuni şi doctori fără de arginţi
Data canonizării
Prăznuire la data de 31 ianuarie
Recunoaștere pan-ortodoxă
Biserici patronate


Sfinţii mucenici, făcători de minuni şi „doctori fără de arginţiChir şi Ioan au pătimit, dându-și viaţa pentru credinţa creştină, la începutul secolului al IV-lea, în timpul marii persecuţii a creştinilor ordonată de împăratul Diocleţian.
Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 31 ianuarie, iar la 28 iunie se face pomenirea aflării cinstitelor lor moaște.

Viaţa

Sf. Chir s-a născut la Alexandria (Egipt) în secolul al III-lea d.Hr., într-o familie de creștini. Încă din copilărie părinții săi i-au dat o educație creștină. A studiat (în acele vremuri Alexandria era un adevărat focar de cultură) și a ajuns un medic foarte bun. Era renumit și pentru faptul că își trata pacienții fără plată sau alte recompense materiale. El vindeca în numele lui Iisus Hristos, rostind rugăciuni și recitând pasaje din Sfânta Scriptură. Dupa ce pacienții săi se vindecau, el îi sfătuia că, în scopul de a rămâne sănătoși, trebuie să asculte de poruncile lui Dumnezeu și să nu păcătuiască.

După ce s-a declanșat marea persecuţie împotriva creştinilor ordonată de împăratul Diocleţian, Chir a ajuns în Arabia, unde s-a călugărit. El a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni; astfel, „nu cu doctorii, ci cu rugăciuni și prin cuvânt tămăduia el toate bolile”.

Sf. Ioan era originar din Edessa (Asia Mică). Era ostaș, dar devenise un binecredincios creștin. Auzind de minunile pe care le săvârșea Sf. Chir, căci se dusese vestea despre acestea, Ioan a mers în Arabia să-l cunoască pe Sf. Chir; ulterior cei doi s-au împrietenit, iar Sf. Ioan a devenit discipolul sfântului Chir atât în credință și evlavie, cât și în arta medicinei, devenind și el un „doctor fără de arginți”.

După un timp, cei doi au auzit că a fost prinsă și întemnițată o femeie, anume Atanasia, cu cele trei fiice ale ei: Teodota, Teoctista şi Eudoxia, acuzată fiind pentru credinţa în Iisus Hristos, şi că trebuie să apară în faţa judecătorului. Sfinţii Chir și Ioan s-au temut ca nu cumva femeile, de teama chinurilor, „să cadă din credinţă”. De aceea au mers la ele şi le-au îmbărbătat să rămână tari în chinuri. Au fost însă prinşi şi ei, şi după multe chinuri li s-au tăiat capetele, odată cu Atanasia și fiicele ei, în ziua de 31 ianuarie.

Moaștele

Credincioșii au luat trupurile sfinților Chir și Ioan și le-au îngropat creștinește. Mai târziu, în vremea împăratului Teodosie al II-lea (408-450), moaștele lor au fost duse în Biserica Sf. Apostol și Evanghelist Marcu din Alexandria.

După un veac de la martiriul sfinților Chir și Ioan, s-a întâmplat o minune în cetatea Manutin (lângă Canopos, actualul Abukir, în Egipt). Mulți dintre locuitorii acesteia nu erau creștini, ci idolatri, și „mulți demoni stăpâneau în cetate”. Patriarhul Teofil al Alexandriei (385-412) a încercat să îndeparteze acești demoni, însă nu a reușit. Urmașul său în tronul patriarhal, Sf. Chiril al Alexandriei (412 - 444), s-a rugat și el lui Dumnezeu să nimicească necurăția idolatră ce domnea în cetatea Manutin. Atunci înaintea sa a apărut un înger al Domnului care i-a arătat că demonii nu vor putea fi îndepărtați decat prin aducerea moaștelor sfinților mucenici Chir și Ioan. Sf. Chiril al Alexandriei a urmat această îndrumare și a adus la Manutin moaștele sfinților Chir și Ioan, ridicând acolo și o biserică având hramul acestora. Din acel moment duhurile necurate au fost gonite din Manutin, iar biserica unde odihneau moaștele acestora a devenit un izvor de tămăduiri.[3]

La data de 28 iunie se face pomenirea mutării sfintelor moaște ale Sf. Chir și Ioan de la Alexandria (unde se aflau inițial) la Manutin.[3]

Imnografie

Tropar:

Darurile Treimii sălășluindu-se în inimile voastre cele curate, preafericiților Chir și Ioane, înfricoșați izgonitori duhurilor celor necurate v-ați arătat și ați fost tămăduitori neputințelor, nu numai celor descoperite, ci și celor ascunse.
Drept aceea, îndrăzneală având către Dumnezeu cel iubitor de oameni, prin rugăciunile voastre cele neîncetate, tămăduiți patimile noastre.

Iconografie

Dionisie din Furna arată că sfinții Chir și Ioan se zugrăvesc astfel: „Chir, bătrân, cu barba lungă despărțită în două și pleșuv, iar Ioan, cu căruntețe, cu barba ascuțită, având păr mult”.[4]

Note

  1. The Prologue from Ohrid: January 31, accesat 8 mai 2013.
  2. Orthodox Holiness: Around the Church Year with St. John, accesat 8 mai 2013.
  3. 3,0 3,1 Aflarea moastelor Sfintilor Mucenici Chir si Ioan, accesat 8 mai 2013.
  4. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, editura Sophia, Bucureşti, 2000, p. 158. ISBN 973-99692-0-8.

Surse