Modificări

{{Incomplet}}'''Celibatul''' [[cler]]ului este practica potrivit căreia membrii [[cler]]ului sau [[monahism|monahii]], bărbaţi bărbați sau femei se abţin abțin de la căsătorie şi și de la orice fel de relaţii relații sau activitate sexualsexuală.

La Sinodul (Conciliul) de la Elvira (cca. 305-306 d. Hr.), în Spania a fost emis cel mai vechi canon cunoscut prin care se cerea tuturor membrilor clerului să îşi își asume celibatul (canonul 33). Treptat, practica, devenită obligatorie, s-a extins în întreaga Biserică Occidentală, însă nu s-a impus niciodată în Răsăritul creştincreștin.

În Biserica Ortodoxă, [[episcop]]ii şi și [[monah]]ii sunt obligaţi obligați să respecte votul curăţiei şi [[curăție]]i și să trăiască în celibat. Preoţii şi Preoții și diaconii sunt de obicei căsătoriţicăsătoriți. Candidaţii Candidații la [[preot|preoţiepreoție]] şi și [[diacon]]ie trebuie să se căsătorească însă înainte de intrarea în [[Cler#Ordinele_mari_.C8.99i_ordinele_mici|ordinele mari]] ale clerului, adică înainte de [[hirotonie|hirotonia]] întru diacon. <ref>Potrivit canoanelor 26 apostolic; 3, 6, 13 al [[Sinodul VI Ecumenic|Sinodului al VI-lea Ecumenic]]; can canonul 11 al Sinodului de la Neocezareea (cca. 314-315 d. Hr.). Prescripţia Prescripția era valabilă şi și pentru [[diaconiţădiaconiță|diaconiţediaconițe]] (can. canonul 15 al [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]]). </ref> Dacă nu sunt căsătoriţi căsătoriți până atunci, sunt ţinuţi ținuți să respecte rânduiala celibatului întreaga viaţăviață.<ref>can. Canonul 26 apostolic; canonul 16 al [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]]; can. canonul 6 al Sinodului al VI-lea Ecumenic; can. 6 şi și 18 ale Sf. [[Vasile cel Mare]].</ref>

Clericii se pot căsători o singură dată; în situaţia situația în care rămân văduvi sau din motive întemeiate se desface căsătoria, aceştia aceștia sunt ţinuţi ținuți să trăiască în curăţiecurăție.

Alegerea celibatului este însă una liberă, pe baza vocaţiei vocației proprii, şi și nu este considerată o alegere legitimă atunci când cel care optează pentru celibat face acest lucru pentru că ar dispreţui disprețui căsătoria. <ref>Canoanele 51 apostolic şi și can. 1, 4,5, 9, 10 ale [[Sinodul de la Gangra|Sinodului de la Gangra]] (340).</ref>

Regula celibatului episcopilor este stabilită prin canoanele [[Sinodul VI Ecumenic|Sinodului al VI-lea Ecumenic]]. <ref>Canoanele 12 şi și 48.</ref>. Aceştia Aceștia trebuiau să fie necăsătoriţinecăsătoriți, însă puteau fi aleşi aleși și dintre văduvi sau dintre cei căsătoriţi căsătoriți, dacă soţia soția accepta despărţirea şi despărțirea și se retrăgea la mănăstire.

Preoţii Preoții se pot căsători, în principiu, şi și în Bisericile Catolice Orientale, însă în unele jurisdicţii jurisdicții din afara spaţiului tradiţional spațiului tradițional al Bisericilor Catolice Orientale, episcopii de rit latin, unde se respectă regula romano-catolică a celibatului tuturor preoţilorpreoților, nu au recunoscut ca validă hirotonia preoţilor căsătoriţi preoților căsătoriți de rit oriental, ceea ce a contribuit la revenirea sau trecerea mai multor clerici catolici de rit oriental şi și a parohiilor acestora la Ortodoxie (mai ales în America).

==Surse şi și legături externe==

*Arhid. Prof. Dr. [[Ioan Floca|Ioan N. Floca]], ''Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note şi și comentarii'', Sibiu, 2005.