Catedrala mitropolitană din Iași

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 8 octombrie 2017 16:44, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Istoric: leg. int.)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Catedrala mitropolitană din Iași
Catedrala mitropolitană din Iași
Localizare   Iași,
Bd. Ștefan cel Mare, nr. 16
Jurisdicție  Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Hram  Sfânta Parascheva
Întâmpinarea Domnului
Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Sfințire  23 aprilie 1887
Ctitor 
Stil arhitectonic  neo-renascentist și baroc
Arhitect  Alexandru Orăscu
Pictor  Gheorghe Tattarescu
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial 

Catedrala mitropolitană din Iași cu hramulSfânta Parascheva”, „Întâmpinarea Domnului” și „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, este cel mai mare lăcaș de cult din Iași (și printre cele mai mari din România), fiind catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A fost construită în două etape: mai întâi între anii 1833-1839, apoi (după deteriorările grave din 1857) între anii 1880-1887.

Este inclusă în Lista monumentelor istorice, din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-A-04069.01[1].

Istoric

Inițiatorul ridicării unei biserici mari, monumentale, la Iași (pe atunci capitală) a fost Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828. Mitropolitul de atunci, Veniamin Costachi, l-a sprijinit pe ctitor în toate demersurile acestuia. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, referitor la lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat ca fiind actul de naștere al Catedralei mitropolitane.[2]

Biserica a fost ridicată pe locul unde se aflaseră două biserici mai vechi: Biserica Albă (din secolul al XV-lea) și Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). Lucrările de construcție au durat șase ani (1833-1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza), fiind efectuate conform cu planurile arhitecților Johann Freiwald, Gustav Freiwald și Mihail Singurov. Din nefericire, după doar 18 ani, la 23 mai 1857, bolta centrală (construită la dimensiuni prea mari pentru tehnologiile din acea vreme) s-a prăbușit, biserica rămânând nefolosită în următoarele două decenii.[3]

Lucrările de refacere au început în anul 1880, a doua piatră de temelie fiind pusă de către mitropolitul Iosif Naniescu. Cu sprijinul autorităților statului, lucrările de reconstrucție s-au încheiat în anul 1887, noile planuri ale bisericii fiind realizate de arhitectul Alexandru Orăscu (care era și rector al Universității București la acea dată), secondat de arhitectul Alexandru Stamapulo, în calitate de conducător al lucrărilor (diriginte de șantier). Alexandru Orăscu a refăcut proiectul măreței biserici renunțând însă la imensa cupolă centrală, cea care se prăbușise în 1857.[4] Pictura a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. Târnosirea catedralei a avut loc la 23 aprilie 1887 (în ziua prăznuirii Sf. Mare Mucenic Sf. Mare Mucenic Gheorghe), fiind un adevărat eveniment național (la ceremonie au participat, printre alții, Regele Carol I și Regina Elisabeta). Pisania aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text[2]:

Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri...

Arhitectonica

Catedrala mitropolitană Iași - interior

Catedrala mitropolitană din Iași este o clădire monumentală, dreptunghiulară în plan și marcată la colțuri de patru turle decroșate. Stilul arhitectonic este inspirat din formele târzii ale Renașterii italiene, dar elementele decorative (atât cele interioare, cât și cele exterioare) sunt dominate de baroc.

Arhitecții vienezi Johann și Gustav Freiwald au adoptat pentru noua biserică stilul neoclasic, întâlnit și la alte biserici monumentale din țări europene cu o mare tradiție în domeniu (Italia, Austria, Ungaria ș.a.).[2]

Arhitectul Alexandru Orăscu (1817-1894), rector al Universității București, constatând că spațiul dintre zidurile laterale ale bisericii era prea mare, subminând mereu bolta (care se prăbușise deja în 1857), a decis îngustarea acestui spațiu prin înălțarea unor pilaștri masivi, cu capiteluri de factură corintică.[5]

Pictura interioară i se datorează în cea mai mare parte lui Gheorghe Tattarescu (1820-1894). Chemat la Iași în luna aprilie a anului 1885, maestrul Gheorghe Tattarescu a finalizat pictura catedralei și icoanele catapetesmei, realizând peste 250 de figuri individuale și compoziții de ansamblu, în iulie 1886.[3] Respectând canoanele Erminiei ortodoxe, Gheorghe Tattarescu se arată însă deschis influențelor picturii occidentale, pe linia noutăților căutate de pictura bisericească românească în secolul al XIX-lea. Atât în realizarea celor patru scene biblice de pe bolțile navei centrale cât și în zugrăvirea chipurilor de sfinți și în alcătuirea compozițiilor decorative se resimte rigoarea neoclasicismului de factură italiană, pe care artistul îl cunoscuse în anii de studii la Academia di San Luca din Roma. Gheorghe Tattarescu a realizat astfel un inspirat echilibru între pictură și stilul arhitectonic al catedralei.[2]

Catedrala mitropolitană din Iași în prezent

În anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi din Iași, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Sfintele moaște au fost așezate într-un sicriu de argint, finalizat la 6 noiembrie 1891 de bijutierul Gheorghe Ropală din Iași.[6]

După cel de-al doilea război mondial la Catedrala mitropolitană din Iași au fost efectuate lucrări de reparație, consolidare și renovare în 1957 (când au fost montate și noi vitralii) și în 1963.[7] Din anul 2006, Catedrala mitropolitană din Iași se află într-un amplu proces de reconsolidare, încheiat aproape în totalitate.[8]

În partea dreaptă a pronaosului, în apropierea raclei cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, este depusă și o masivă raclă argintată, cu osemintele marelui Mitropolit al Moldovei si Sucevei, Veniamin Costachi, cel de la care a pornit inițiativa construirii acestui sfânt lăcaș.

În fiecare an, la 14 octombrie, mii de credincioși din întreaga țară vin în pelerinaj la Catedrala mitropolitană din Iași, să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată ca fiind ocrotitoarea Moldovei.

Note

  1. Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 Catedrala Mitropolitană Iași, accesat 1 octombrie 2012
  3. 3,0 3,1 Porcescu, S., Catedrala mitropolitană din Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977
  4. Andi Emanuel Mihalache - Catedrala Mitropolitană Iași, accesat 28 septembrie 2012
  5. Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, 1974.
  6. Macarie, Gheorghe, Ansamblul Mitropolitan Iași, Editura Pim, Iași, 2004, p. 46
  7. Agrigoroaiei, E., Monumente istorice din orașul și județul Iași. Ghid bibliografic, Iași, 1969.
  8. Basilica.ro - Ştiri, accesat 22 octombrie 2012

Legături externe