Catedrala mitropolitană din Iași: Diferență între versiuni
(→Istoric: corect. ref.) |
(→Istoric: corect. ref.) |
||
Linia 19: | Linia 19: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
− | Iniţiatorul ridicării unei biserici mari, monumentale, la Iași (pe atunci capitală) a fost Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828. Mitropolitul de atunci, [[Veniamin Costachi]], l-a sprijint pe [[ctitor]] în toate demersurile acestuia. Hrisovul domnesc din [[8 august]] 1826, referitor la lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat ca fiind actul de naștere al Catedralei mitropolitane.<ref | + | Iniţiatorul ridicării unei biserici mari, monumentale, la Iași (pe atunci capitală) a fost Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828. Mitropolitul de atunci, [[Veniamin Costachi]], l-a sprijint pe [[ctitor]] în toate demersurile acestuia. Hrisovul domnesc din [[8 august]] 1826, referitor la lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat ca fiind actul de naștere al Catedralei mitropolitane.<ref name="Catedrala">[http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=11 Catedrala Mitropolitană Iași], accesat 1 octombrie 2012</ref> |
Biserica a fost ridicată pe locul unde se aflaseră două biserici mai vechi: ''Biserica Albă'' (din secolul al XV-lea) și ''Biserica Stratenia'' (din secolul al XVII-lea). Lucrările de construcţie au durat şase ani (1833-1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza), fiind efectuate conform cu planurile arhitecților Johann Freiwald, Gustav Freiwald şi Mihail Singurov. Din nefericire, după doar 18 ani, la 23 mai 1857, bolta centrală (construită la dimensiuni prea mari pentru tehnologiile din acea vreme) s-a prăbuşit, biserica rămânând nefolosită în următoarele două decenii.<ref>Porcescu, S., ''Catedrala mitropolitană din Iași'', Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977</ref> | Biserica a fost ridicată pe locul unde se aflaseră două biserici mai vechi: ''Biserica Albă'' (din secolul al XV-lea) și ''Biserica Stratenia'' (din secolul al XVII-lea). Lucrările de construcţie au durat şase ani (1833-1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza), fiind efectuate conform cu planurile arhitecților Johann Freiwald, Gustav Freiwald şi Mihail Singurov. Din nefericire, după doar 18 ani, la 23 mai 1857, bolta centrală (construită la dimensiuni prea mari pentru tehnologiile din acea vreme) s-a prăbuşit, biserica rămânând nefolosită în următoarele două decenii.<ref>Porcescu, S., ''Catedrala mitropolitană din Iași'', Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977</ref> | ||
− | Lucrările de refacere au început în anul 1880, a doua piatră de temelie fiind pusă de către mitropolitul Iosif Naniescu. Cu sprijinul autorităților statului, lucrările de reconstrucţie s-au încheiat în anul 1887, noile planuri ale bisericii fiind realizate de arhitectul Alexandru Orăscu (care era şi rector al Universității București la acea dată), secondat de arhitectul Alexandru Stamapulo, în calitate de conducător al lucrărilor (diriginte de şantier). Alexandru Orăscu a refăcut proiectul măreței biserici renunțând însă la imensa cupolă centrală, cea care se prăbuşise în 1857.<ref>[http://http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=336 Andi Emanuel Mihalache - ''Catedrala Mitropolitană Iași''], accesat 28 septembrie 2012</ref> Pictura a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. [[Târnosire]]a catedralei a avut loc la [[23 aprilie]] 1887 (în ziua [[prăznuire|prăznuirii]] Sf. Mare Mucenic [[Gheorghe|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), fiind un adevărat eveniment național (la ceremonie au participat, printre alţii, Regele Carol I și Regina Elisabeta). [[Pisanie|Pisania]] aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text<ref name="Catedrala" | + | Lucrările de refacere au început în anul 1880, a doua piatră de temelie fiind pusă de către mitropolitul Iosif Naniescu. Cu sprijinul autorităților statului, lucrările de reconstrucţie s-au încheiat în anul 1887, noile planuri ale bisericii fiind realizate de arhitectul Alexandru Orăscu (care era şi rector al Universității București la acea dată), secondat de arhitectul Alexandru Stamapulo, în calitate de conducător al lucrărilor (diriginte de şantier). Alexandru Orăscu a refăcut proiectul măreței biserici renunțând însă la imensa cupolă centrală, cea care se prăbuşise în 1857.<ref>[http://http://www.monumenteiasi.ro/monument_de_arhitectura.php?id=336 Andi Emanuel Mihalache - ''Catedrala Mitropolitană Iași''], accesat 28 septembrie 2012</ref> Pictura a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. [[Târnosire]]a catedralei a avut loc la [[23 aprilie]] 1887 (în ziua [[prăznuire|prăznuirii]] Sf. Mare Mucenic [[Gheorghe|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), fiind un adevărat eveniment național (la ceremonie au participat, printre alţii, Regele Carol I și Regina Elisabeta). [[Pisanie|Pisania]] aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text<ref name="Catedrala">: |
:„''Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri...''” | :„''Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri...''” | ||
Versiunea de la data 5 octombrie 2012 08:06
Localizare | Iaşi, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 16 |
Jurisdicție | Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
Hram | Sfânta Paraschiva Întâmpinarea Domnului Sf. Mare Mucenic Gheorghe |
Sfințire | 23 aprilie 1887 |
Ctitor | |
Stil arhitectonic | neo-renascentist şi baroc |
Arhitect | Alexandru Orăscu |
Pictor | Gheorghe Tattarescu |
Suprafață | |
Înălțime | |
Site oficial |
Catedrala mitropolitană din Iaşi cu hramul „Sfânta Paraschiva”, „Întâmpinarea Domnului” şi „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, este cel mai mare lăcaş de cult din Iaşi (şi printre cele mai mari din România), fiind catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A fost construită în două etape: mai întâi între anii 1833-1839, apoi (după deteriorările grave din 1857) între anii 1880-1887.
Este inclusă în Lista monumentelor istorice, din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-A-04069.01[1].
Cuprins
Istoric
Iniţiatorul ridicării unei biserici mari, monumentale, la Iași (pe atunci capitală) a fost Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828. Mitropolitul de atunci, Veniamin Costachi, l-a sprijint pe ctitor în toate demersurile acestuia. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, referitor la lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat ca fiind actul de naștere al Catedralei mitropolitane.[2]
Biserica a fost ridicată pe locul unde se aflaseră două biserici mai vechi: Biserica Albă (din secolul al XV-lea) și Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). Lucrările de construcţie au durat şase ani (1833-1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza), fiind efectuate conform cu planurile arhitecților Johann Freiwald, Gustav Freiwald şi Mihail Singurov. Din nefericire, după doar 18 ani, la 23 mai 1857, bolta centrală (construită la dimensiuni prea mari pentru tehnologiile din acea vreme) s-a prăbuşit, biserica rămânând nefolosită în următoarele două decenii.[3]
Lucrările de refacere au început în anul 1880, a doua piatră de temelie fiind pusă de către mitropolitul Iosif Naniescu. Cu sprijinul autorităților statului, lucrările de reconstrucţie s-au încheiat în anul 1887, noile planuri ale bisericii fiind realizate de arhitectul Alexandru Orăscu (care era şi rector al Universității București la acea dată), secondat de arhitectul Alexandru Stamapulo, în calitate de conducător al lucrărilor (diriginte de şantier). Alexandru Orăscu a refăcut proiectul măreței biserici renunțând însă la imensa cupolă centrală, cea care se prăbuşise în 1857.[4] Pictura a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. Târnosirea catedralei a avut loc la 23 aprilie 1887 (în ziua prăznuirii Sf. Mare Mucenic Sf. Mare Mucenic Gheorghe), fiind un adevărat eveniment național (la ceremonie au participat, printre alţii, Regele Carol I și Regina Elisabeta). Pisania aflată în în partea dreaptă a pridvorului catedralei, pe o placă de marmură care se află la intrare, conține următorul text<ref name="Catedrala">:
- „Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri...”
Arhitectonica
Catedrala mitropolitană din Iaşi în prezent
În anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi din Iaşi, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
Note
- ↑ Lista monumentelor istorice din județul Iaşi din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
- ↑ Catedrala Mitropolitană Iași, accesat 1 octombrie 2012
- ↑ Porcescu, S., Catedrala mitropolitană din Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977
- ↑ Andi Emanuel Mihalache - Catedrala Mitropolitană Iași, accesat 28 septembrie 2012