Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște: Diferență între versiuni
(→Istoric) |
(→Istoric) |
||
| Linia 8: | Linia 8: | ||
[[Radu cel Mare]] (1495-1508) a început construirea unei biserici monumentale la Târgoviște, care să fie noul sediu al Mitropoliei Ungro-Vlahiei.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref> [[Neagoe Basarab]] a continuat această construcție, adăugându-i un pridvor deschis pe trei laturi și susținut de 12 coloane. Ridicarea acestui sfânt lăcaș a fost terminată în 1537 în timpul domniei lui Radu Paisie (1535-1545). Tot atunci, biserica a fost acoperită cu tablă de plumb și zugrăvită.<ref name=acasa>[http://acasalaromani.ro/catedrala-arhiepiscopala-din-targoviste/ ''Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște''], 21 mai 2017, ''Acasalaromani.ro''</ref> | [[Radu cel Mare]] (1495-1508) a început construirea unei biserici monumentale la Târgoviște, care să fie noul sediu al Mitropoliei Ungro-Vlahiei.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref> [[Neagoe Basarab]] a continuat această construcție, adăugându-i un pridvor deschis pe trei laturi și susținut de 12 coloane. Ridicarea acestui sfânt lăcaș a fost terminată în 1537 în timpul domniei lui Radu Paisie (1535-1545). Tot atunci, biserica a fost acoperită cu tablă de plumb și zugrăvită.<ref name=acasa>[http://acasalaromani.ro/catedrala-arhiepiscopala-din-targoviste/ ''Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște''], 21 mai 2017, ''Acasalaromani.ro''</ref> | ||
| − | [[Matei Basarab]] a înființat aici o tipografie pentru cărți liturgice în limba română. În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, secretarul particular al | + | [[Matei Basarab]] a înființat aici o tipografie pentru cărți liturgice în limba română. În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, secretarul particular al [[Macarie al III-lea al Antiohiei|Patriarhului Macarie al Antiohiei]], scria despre această biserică că era cea mai mare biserică ce se construise până atunci în Țara Românească.<ref name=acasa/> |
Această biserică a rămas scaun al mitropoliei țării până în 1688, când sediul mitropoliei a fost mutat la București, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (actuala [[Catedrala Patriarhală din București|catedrală patriarhală]]). | Această biserică a rămas scaun al mitropoliei țării până în 1688, când sediul mitropoliei a fost mutat la București, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (actuala [[Catedrala Patriarhală din București|catedrală patriarhală]]). | ||
Versiunea de la data 14 ianuarie 2021 09:51
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște, cu hramul Înălțarea Domnului, ridicată între anii 1892-1895 pe locul vechiului sediu al Mitropoliei Țării Românești, este cel mai mare lăcaș de cult din Târgoviște, servind drept catedrală a Arhiepiscopiei Târgoviștei. Este situată în centrul orașului, în Piața Mihai Viteazul, nr. 2 și este încadrată în Lista monumentelor istorice din județul Dâmbovița, având numărul de cod LMI DB-II-a-A-17283[1].
Cuprins
Istoric
Primul mitropolit al Ungro-Vlahiei (Țara Românească), Sf. Iachint de Vicina, a stabilit scaunul mitropolitan la Curtea de Argeș, unde se afla și capitala de atunci a țării. Deși Mircea cel Bătrân a mutat în jurul anului 1400 capitala la Târgoviște, mitropolia a rămas în Curtea de Argeș.
Radu cel Mare (1495-1508) a început construirea unei biserici monumentale la Târgoviște, care să fie noul sediu al Mitropoliei Ungro-Vlahiei.[2] Neagoe Basarab a continuat această construcție, adăugându-i un pridvor deschis pe trei laturi și susținut de 12 coloane. Ridicarea acestui sfânt lăcaș a fost terminată în 1537 în timpul domniei lui Radu Paisie (1535-1545). Tot atunci, biserica a fost acoperită cu tablă de plumb și zugrăvită.[3]
Matei Basarab a înființat aici o tipografie pentru cărți liturgice în limba română. În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, secretarul particular al Patriarhului Macarie al Antiohiei, scria despre această biserică că era cea mai mare biserică ce se construise până atunci în Țara Românească.[3]
Această biserică a rămas scaun al mitropoliei țării până în 1688, când sediul mitropoliei a fost mutat la București, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (actuala catedrală patriarhală).
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, mitropolitul Teodosie a restaurat întreaga biserică, iar mitropolitul Antim Ivireanul a reînfiinţat în anexele ei vechea tipografie în care s-au tipărit cărți liturgice și de învățătură ortodoxă.[3]
Arhitectură
Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște în prezent
Note
- ↑ Lista Monumentelor Istorice 2015 - Dâmbovița, Ministerul Culturii, pag. 1252, poziția 590.
- ↑ Enciclopedia Târgoviștei, 2012, p. 382
- ↑ 3,0 3,1 3,2 Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște, 21 mai 2017, Acasalaromani.ro
Surse
- Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște, 21 mai 2017, Acasalaromani.ro
- Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște, CrestinOrtodox.ro
