Catedrala Ortodoxă din Sibiu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Istoric: typo)
(Istoric: completări şi leg. int.)
Linia 32: Linia 32:
 
Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel la contribuirea cu donații, adresat tuturor păturilor sociale, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane, clerul ardelean donând în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane<ref>Mihai Sofronie, ''Clerul și masele românești'', în ''Revista Transilvania'', serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 42.</ref>
 
Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel la contribuirea cu donații, adresat tuturor păturilor sociale, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane, clerul ardelean donând în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane<ref>Mihai Sofronie, ''Clerul și masele românești'', în ''Revista Transilvania'', serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 42.</ref>
  
Lucrările de construcţie, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost terminate în 1904. Turlele, cupola și bolta centrală au fost prevăzute cu căpriori confecţionaţi din fier forjat la fabrica Fabritius din Sibiu.<ref name="Soroștineanu">Valeria Soroștineanu, ''Despre catedrala mitropolitană din Sibiu'', în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.</ref> La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri ale catedralei, iar la 30 noiembrie 1904 au fost sfințite și amplasate în turnuri cele patru [[clopot]]e (turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, Ungaria).
+
Lucrările de construcţie, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost terminate în 1904. Turlele, cupola și bolta centrală au fost prevăzute cu căpriori confecţionaţi din fier forjat la fabrica Fabritius din Sibiu.<ref name="Soroștineanu">Valeria Soroștineanu, ''Despre catedrala mitropolitană din Sibiu'', în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.</ref> La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri ale catedralei, iar la 30 noiembrie 1904 cele patru [[clopot]]e, turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, au fost sfințite și așezate în cele două turnuri (în turnul nordic a fost așezat clopotul cel mare, de 1345 kg, iar în turnul sudic celelalte trei clopote - de 790 kg, 732 kg și 168 kg).
  
La 30 noiembrie/13 decembrie 1904, cele patru clopote, turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, au fost sfințite și așezate în cele două turnuri (în turnul nordic a fost așezat clopotul cel mare, de 1345 kg, iar în turnul sudic celelalte trei clopote - de 790 kg, 732 kg și 168 kg).
+
În urma concursului de executare a picturilor catedralei, organizat de Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu la sfîrşitul anului 1903, concurs la care au participat 15 concurenți români, germani și maghiari, comanda de efctuare a picturilor  interioare i-a fost încredințată, la 12/25 aprilie 1904, lui Octavian Smigelschi (1866-1912). Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului greco-catolic Victor Smigelschi de la Blaj. [[Icoană|Icoanele]] de pe [[iconostas]], cupola (reprezentându-l pe [[Hristos|Hristos Pantocrator]] înconjurat de [[îngeri]]) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru [[evangheliști]]) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul „Art Nouveau”.<ref>Mircea Păcurariu, ''Pictura lui Octavian Smigelschi din catedrala mitropolitană din Sibiu'', în ''Revista Transilvania'', serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 27.</ref>.
 +
Pictura întregii catedrale a fost terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale. Acesta, renunțând ulterior din motiv de boală, a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu, care a definitivat pictura catedralei.
  
 
==Arhitectonica==
 
==Arhitectonica==

Versiunea de la data 29 august 2012 03:49

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Localizare   Sibiu, str. Mitropoliei nr. 33-35
Jurisdicție  Mitropolia Ardealului
Hram  Sfânta Treime
Sfințire  13 mai 1906
Ctitor  Mitropolitul Ioan Mețianu
Stil arhitectonic  neo-bizantin
Arhitect  Virgil Nagy și Joseph Kammer
Pictor  Octavian Smigelschi
Suprafață  53,10 m x 25,40 m
Înălțime  45 m
Site oficial 

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (sau Catedrala Mitropolitană) cu hramul „Sfânta Treime” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147[1].

Istoric

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu[2]. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.

Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Josef I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.

La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.[3]

În 1899, noul Mitropolit al Ardealului, Ioan Mețianu, împreună cu Consistoriul arhidiecezan, a numit o comisie formată din Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, cu scopul de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie al aceluiaşi an, Consistoriul arhidiecezan a făcut un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane) şi stilul (neapărat bizantin). Mitropolitul Ioan Mețianu pesonal insista ca „biserica să aibă două turnuri frumoase”, iar suma disponibilă se anunța a fi de aproximativ 320.000 de coroane.[3] Mitropolia Ardealului a organizat un concurs de proiecte de construcție a catedralei: au participat 31 de proiecte, majoritatea fiind propuse de arhitecți din Ungaria și Austria și doar patru de arhitecți din Ardeal, Bucovina și Regatul României. La 28 martie 1901 a fost ales planul întocmit de arhitecții Joseph Kammer și Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, plan inspirat de catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol. În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia.[3]

Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel la contribuirea cu donații, adresat tuturor păturilor sociale, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane, clerul ardelean donând în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane[4]

Lucrările de construcţie, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost terminate în 1904. Turlele, cupola și bolta centrală au fost prevăzute cu căpriori confecţionaţi din fier forjat la fabrica Fabritius din Sibiu.[5] La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri ale catedralei, iar la 30 noiembrie 1904 cele patru clopote, turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, au fost sfințite și așezate în cele două turnuri (în turnul nordic a fost așezat clopotul cel mare, de 1345 kg, iar în turnul sudic celelalte trei clopote - de 790 kg, 732 kg și 168 kg).

În urma concursului de executare a picturilor catedralei, organizat de Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu la sfîrşitul anului 1903, concurs la care au participat 15 concurenți români, germani și maghiari, comanda de efctuare a picturilor interioare i-a fost încredințată, la 12/25 aprilie 1904, lui Octavian Smigelschi (1866-1912). Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului greco-catolic Victor Smigelschi de la Blaj. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul „Art Nouveau”.[6]. Pictura întregii catedrale a fost terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale. Acesta, renunțând ulterior din motiv de boală, a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu, care a definitivat pictura catedralei.

Arhitectonica

Planul Catedralei Ortodoxe din Sibiu, întocmit de arhitecţii Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta[7], este inspirat după modelul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol (astăzi Istanbul), ctitoria împăratului Iustinian, distincţia fiind făcută în ceea ce priveşte dimensiunile şi turnurile masive de la intare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc. [8]

Catedrala Ortodoxă din Sibiu în prezent

Vedere panoramică a Sibiului, cu Catedrala Ortodoxă

În perioada păstoririi ÎPS Nicolae Mladin (mitropolit al Ardealului între 1967-1981) au fost executate lucrări de renovare a catedralei. Astfel, a fost înlocuit acoperișul și au fost reparate cele două turle. Şi succesorul acestuia, ÎPS Antonie (Plămădeală) al Ardealului (1982-2005), s-a ocupat de întreținerea și înzestrarea Catedralei.[5]

După înscăunarea ÎPS Laurenţiu Streza ca mitropolit al Ardealului, cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 a fost începută recondiţionarea picturii interioare și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului.

Note

  1. Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
  2. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Partea a VIII-a, Cap. III: Biserica neunită și cea d'intâiu organizare a ei, București, 1908, p. 208.
  3. 3,0 3,1 3,2 Ciprian Anghel Ştefan, Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală, în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.
  4. Mihai Sofronie, Clerul și masele românești, în Revista Transilvania, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 42.
  5. 5,0 5,1 Valeria Soroștineanu, Despre catedrala mitropolitană din Sibiu, în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.
  6. Mircea Păcurariu, Pictura lui Octavian Smigelschi din catedrala mitropolitană din Sibiu, în Revista Transilvania, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 27.
  7. Planul iniţial a suferit doar mici modificări, în special în ceea ce priveşte cele două turnuri de la intrare.
  8. Sibiul.ro - Catedrala ortodoxă

Surse

Legături externe