Catedrala Ortodoxă din Sibiu: Diferență între versiuni
(→Arhitectonica: completări şi ref.) |
(→Arhitectonica: leg.int.) |
||
| Linia 31: | Linia 31: | ||
==Arhitectonica== | ==Arhitectonica== | ||
| − | Planul Catedralei Ortodoxe din Sibiu, întocmit de arhitecţii Iosif | + | Planul Catedralei Ortodoxe din Sibiu, întocmit de arhitecţii Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta<ref>Planul iniţial a suferit doar mici modificări, în special în ceea ce priveşte cele două turnuri de la intrare.</ref>, este inspirat după modelul catedralei [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia din Constantinopol]] (astăzi Istanbul), ctitoria împăratului [[Iustinian]], distincţia fiind făcută în ceea ce priveşte dimensiunile şi turnurile masive de la intare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc. |
<ref>[http://www.sibiul.ro/biserici-sibiu/catedrala-ortodoxa.html Sibiul.ro - Catedrala ortodoxă]</ref> | <ref>[http://www.sibiul.ro/biserici-sibiu/catedrala-ortodoxa.html Sibiul.ro - Catedrala ortodoxă]</ref> | ||
Versiunea de la data 27 august 2012 06:14
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| |
| Localizare | Sibiu, str. Mitropoliei nr. 33-35 |
| Jurisdicție | Mitropolia Ardealului |
| Hram | Sfânta Treime |
| Sfințire | 13 mai 1906 |
| Ctitor | Mitropolitul Ioan Mețianu |
| Stil arhitectonic | neo-bizantin |
| Arhitect | Virgil Nagy și Joseph Kammer |
| Pictor | Octavian Smigelschi |
| Suprafață | 53,10 m x 25,40 m |
| Înălțime | 45 m |
| Site oficial | |
Catedrala Ortodoxă din Sibiu (sau Catedrala Mitropolitană) cu hramul „Sfânta Treime” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147[1].
Cuprins
Istoric
În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu[2]. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.
La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.
Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.
La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.[3]
În 1899, noul Mitropolit al Ardealului, Ioan Mețianu, împreună cu Consistoriul arhidiecezan, a numit o comisie formată din Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, cu scopul de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie al aceluiaşi an, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane) şi stilul (neapărat bizantin). Mitropolitul Ioan Mețianu pesonal insista ca „biserica să aibă două turnuri frumoase”, iar suma disponibilă se anunța a fi de aproximativ 320.000 de coroane.[3]
Arhitectonica
Planul Catedralei Ortodoxe din Sibiu, întocmit de arhitecţii Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta[4], este inspirat după modelul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol (astăzi Istanbul), ctitoria împăratului Iustinian, distincţia fiind făcută în ceea ce priveşte dimensiunile şi turnurile masive de la intare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc. [5]
Catedrala Ortodoxă din Sibiu în prezent
În perioada păstoririi ÎPS Nicolae Mladin (mitropolit al Ardealului între 1967-1981) au fost executate lucrări de renovare a catedralei. Astfel, a fost înlocuit acoperișul și au fost reparate cele două turle. Şi succesorul acestuia, ÎPS Antonie (Plămădeală) al Ardealului (1982-2005), s-a ocupat de întreținerea și înzestrarea Catedralei[6].
După înscăunarea ÎPS Laurenţiu Streza ca mitropolit al Ardealului, cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 a fost începută recondiţionarea picturii interioare și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului.
Note
- ↑ Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Partea a VIII-a, Cap. III: Biserica neunită și cea d'intâiu organizare a ei, București, 1908, p. 208.
- ↑ 3,0 3,1 Ciprian Anghel Ştefan, Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală, în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.
- ↑ Planul iniţial a suferit doar mici modificări, în special în ceea ce priveşte cele două turnuri de la intrare.
- ↑ Sibiul.ro - Catedrala ortodoxă
- ↑ Valeria Soroștineanu, Despre catedrala mitropolitană din Sibiu, în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.
Surse
Legături externe
- Catedrala Ortodoxă: Strada Mitropoliei
- Catedrala Ortodoxă, Sibiu City Hall
