Catedrala Ortodoxă din Sibiu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Istoric: completări şi leg. int.)
(Istoric: completări şi referinţe)
Linia 25: Linia 25:
 
Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. [[Ierarh]] [[Andrei Șaguna]] al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale.  
 
Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. [[Ierarh]] [[Andrei Șaguna]] al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale.  
 
El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii [[ctitor]]i). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) ''Sfatului orăşenesc'' (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.
 
El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii [[ctitor]]i). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) ''Sfatului orăşenesc'' (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.
 +
 +
La 21 aprilie 1897, [[Sinod]]ul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.<ref>Ciprian Anghel Ștefan, ''Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală'', în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.</ref>
  
 
==Arhitectonica==
 
==Arhitectonica==

Versiunea de la data 23 august 2012 18:39

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Localizare   Sibiu, str. Mitropoliei nr. 33-35
Jurisdicție  Mitropolia Ardealului
Hram  Sfânta Treime
Sfințire  13 mai 1906
Ctitor  Mitropolitul Ioan Mețianu
Stil arhitectonic  neo-bizantin
Arhitect  Virgil Nagy și Joseph Kammer
Pictor  Octavian Smigelschi
Suprafață  53,10 m x 25,40 m
Înălțime  45 m
Site oficial 

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (sau Catedrala Mitropolitană) cu hramul „Sfânta Treime” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147[1].

Istoric

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu[2]. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.

Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.

La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.[3]

Arhitectonica

Catedrala Ortodoxă din Sibiu în prezent

Vedere panoramică a Sibiului, cu Catedrala Ortodoxă

În perioada păstoririi ÎPS Nicolae Mladin (mitropolit al Ardealului între 1967-1981) au fost executate lucrări de renovare a catedralei. Astfel, a fost înlocuit acoperișul și au fost reparate cele două turle. Şi succesorul acestuia, ÎPS Antonie (Plămădeală) al Ardealului (1982-2005), s-a ocupat de întreținerea și înzestrarea Catedralei[4].

Cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 s-a început spălarea și refacerea picturii și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului.

Note

  1. Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
  2. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Partea a VIII-a, Cap. III: Biserica neunită și cea d'intâiu organizare a ei, București, 1908, p. 208.
  3. Ciprian Anghel Ștefan, Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală, în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.
  4. Valeria Soroștineanu, Despre catedrala mitropolitană din Sibiu, în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.

Surse

Legături externe