Casiana Imnografa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(+imagine)
(traducere, scoatere format)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
 
 
 
[[Image:Kassiane the hymnographer.jpg|right|thumb|200px|Sf. Casiana Imnografa]]
 
[[Image:Kassiane the hymnographer.jpg|right|thumb|200px|Sf. Casiana Imnografa]]
Sfânta '''Casiana Imnografa''' <ref>Also known as '''Casiani''', '''Casia''', '''Icasia''', '''Kassiana''' sau '''Eikasia'''</ref> was a Byzantine [[stareţ]]ă, poet, composer de cântări bisericeşti. She is commemorated by the church [[7 septembrie]].
+
Sfânta '''Casiana Imnografa''' <ref>Cunoscută şi drept  '''Casiani''', '''Casia''', '''Icasia''' sau '''Eikasia'''.</ref> a fost o cuvioasă [[stareţ]]ă de mănăstire, poetă, compozitoare de cântări bisericeşti. [[Biserica Ortodoxă]] o prăznuieşte pe [[7 septembrie]].
  
== History ==
+
== Istoric ==
Kassiani is one of the first composers whose scores are both extant and able to be interpreted by modern scholars and musicians. Approximately fifty of her hymns are extant and twenty-three are included in the Orthodox Church liturgical books. The exact number is difficult to assess, as many hymns are ascribed to different authors in different manuscripts and are often identified as anonymous. In addition, some 789 of her non-liturgical verses survive. Many are epigrams or aphorisms called "gnomic verse". An example:
+
Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite şi interpretate de cercetătorii moderni. Ni s-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci şi trei sunt incluse în cărţile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiţi în diferite manuscrise şi multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „[[w:Gnomic poetry|versuri gnomice]], ca de exemplu:
<blockquote>I hate the rich man moaning as if he were poor.</blockquote>
+
<blockquote>''Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac. ''</blockquote>
  
She was born between 805 and 810 in Constantinople into an wealthy family <ref>Touliatos, Grove online.</ref> and grew to be exceptionally beautiful and intelligent. Three Byzantine chroniclers, [[Simeon Metafrastul]], [[George the Monk]] (a.k.a. George the Sinner) and [[Leon Grămăticul]], claim that she was a participant in the "bride show" <ref> The Bride show was the means by which Byzantine princes/emperors sometimes chose a bride, by giving a golden apple to his choice</ref> organized for the young bachelor [[Teofil Iconoclastul]] by his stepmother, the Empress Dowager Euphrosyne. Smitten by Kassia's beauty, the young emperor approached her and said: "''Through a woman [came forth] the baser [things]''", referring to the sin and suffering coming as a result of Eve's transgression. Kassia promptly responded by saying: "''And through a woman [came forth] the better [things]''", referring to the hope of salvation resulting from the Incarnation of Christ through the [[Maica Domnului|Theotokos]]. According to tradition, the dialogue was: <blockquote>"-Εκ γυναικός τα χείρω." (''Ek gynaikós tá cheírō'')</br>"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote>
+
Imnografa Casian s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită <ref>Touliatos, Grove online.</ref>. Credcând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi de inteligentă. Trei cronicari bizantini, [[Simeon Metafrastul]], [[Gheorghe Monahul]] (cel ce semnează ''Gheorge Păcătosul'') şi [[Leon Grămăticul]] afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare a mireselor” <ref> Practica înfăţişării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul sau împăratul îşi desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.</ref> organizată pentru tânărul [[Teofil Iconoclastul]] de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi i-a zis: "''Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice''", făcând aluzie la păcat şi la suferinţa care la care a dus păcatul [[Eva|Evei]]. Casiana a răspuns prompt: "''Şi prin femeie [au venit şi] cele mai alese''", trimiţând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin [[Maica Domnului|Născătoarea de Dumnezeu]]. Potrivit tradiţiei, în limba greacă replicile au fost: <blockquote>"-Εκ γυναικός τα χείρω." (''Ek gynaikós tá cheírō'')  
 +
<br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote>
  
His pride wounded by Kassia's terse rebuttal, Theophilos rejected her and chose [[Teodora (împărăteasa din secolul al IX-lea)|Theodora]] as his wife.
+
Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe [[Teodora (împărăteasa din secolul al IX-lea)|Teodora]].
  
The next we hear of Kassiani is that in 843 she founded a [[mănăstire]] in the west of Constantinople, near the Constantinian Walls, and became its first [[stareţ]]ă. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Although many scholars attribute this to bitterness at having failed to marry Theophilos and becoming Empress, a letter from [[Teodor Studitul]] indicates that she had other motivations for wanting a [[monahism|călugărească]] life. It had a close relationship with the nearby monastery of [[Mănăstirea Studion|Studion]], which was to play a central role in re-editing the Byzantine liturgical books in the 9th and 10th centuries, thus ensuring the survival of her work (Kurt Sherry, p. 56).  
+
Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima [[stareţ]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).  
  
She wrote many hymns for liturgies; the most famous being the eponymous '''[[Cântarea Casianei]]''', sung every [[Săptămâna Patimilor|Miercurea Mare]] (liturgically; actually chanted late in the evening of [[Săptămâna Patimilor|Joia Mare]]).  
+
Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume '''[[Cântarea Casianei]]''', sung every [[Săptămâna Patimilor|Vinerea Mare]] (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din [[Săptămâna Patimilor|Joia Mare]]).  
  
 
==A se vedea şi==
 
==A se vedea şi==
Linia 29: Linia 28:
  
 
==Alte surse==
 
==Alte surse==
*Diane Touliatos. "Kassia", ''Grove Music Online'', ed. L. Macy (accessed [[February 12]] 2006), [http://www.grovemusic.com/ grovemusic.com] (subscription access).
+
*en: Diane Touliatos. "Kassia", ''Grove Music Online'', ed. L. Macy (accessed [[February 12]] 2006), [http://www.grovemusic.com/ grovemusic.com] (subscription access).
*Anna M. Silvas, "Kassia the Nun," in Lynda Garland (ed) ''Byzantine Women: Varieties of Experience 800-1200'', Ashgate, 2006.
+
*en: Anna M. Silvas, "Kassia the Nun," in Lynda Garland (ed) ''Byzantine Women: Varieties of Experience 800-1200'', Ashgate, 2006.
* [http://scrinium.ru/pdfs/t02/scr_2_240.pdf ''Татьяна А. Сенина (монахиня Кассия). "Диалог Феофила и Кассии: литературная выдумка или реальность?" {Tatiana A. Senina (Nun Kassia),  "Dialogue between Theophilus and Kassia: literary fiction or reality?"}''], Scrinium. Т. 2: Universum Hagiographicum. Memorial R. P. Michel van Esbroeck, s. j. (1934–2003) / Ed. par B. Lourie et A. Mouraviev (Санкт-Петербург, 2006) 240–272
+
* ru: [http://scrinium.ru/pdfs/t02/scr_2_240.pdf ''Татьяна А. Сенина (монахиня Кассия). "Диалог Феофила и Кассии: литературная выдумка или реальность?" {Tatiana A. Senina (Nun Kassia),  "Dialogue between Theophilus and Kassia: literary fiction or reality?"}''], Scrinium. Т. 2: Universum Hagiographicum. Memorial R. P. Michel van Esbroeck, s. j. (1934–2003) / Ed. par B. Lourie et A. Mouraviev (Санкт-Петербург, 2006) 240–272
*Tatiana A. Senina (moniale Kassia), "Ἡ γυνή φιλόσοφος: S. Cassia de Constantinople et Platon," [http://scrinium.ru/lib/tome_4 ''Scrinium. Т. 4: Patrologia Pacifica and Other Patristic Studies / Ed. par B. Lourié et V. Baranov (St. Petersbourg, 2008)''] 333–340.
+
*fr: Tatiana A. Senina (moniale Kassia), "Ἡ γυνή φιλόσοφος: S. Cassia de Constantinople et Platon," [http://scrinium.ru/lib/tome_4 ''Scrinium. Т. 4: Patrologia Pacifica and Other Patristic Studies / Ed. par B. Lourié et V. Baranov (St. Petersbourg, 2008)''] 333–340.
  
 
[[Categorie: Imnografi]]
 
[[Categorie: Imnografi]]
  
 
[[en:Kassiani the Hymnographer]]
 
[[en:Kassiani the Hymnographer]]

Versiunea de la data 26 ianuarie 2011 16:59

Sf. Casiana Imnografa

Sfânta Casiana Imnografa [1] a fost o cuvioasă stareţă de mănăstire, poetă, compozitoare de cântări bisericeşti. Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe 7 septembrie.

Istoric

Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite şi interpretate de cercetătorii moderni. Ni s-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci şi trei sunt incluse în cărţile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiţi în diferite manuscrise şi multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „versuri gnomice, ca de exemplu:

Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac.
Imnografa Casian s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită [2]. Credcând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi de inteligentă. Trei cronicari bizantini, Simeon Metafrastul, Gheorghe Monahul (cel ce semnează Gheorge Păcătosul) şi Leon Grămăticul afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare a mireselor” [3] organizată pentru tânărul Teofil Iconoclastul de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi i-a zis: "Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice", făcând aluzie la păcat şi la suferinţa care la care a dus păcatul Evei. Casiana a răspuns prompt: "Şi prin femeie [au venit şi] cele mai alese", trimiţând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin Născătoarea de Dumnezeu. Potrivit tradiţiei, în limba greacă replicile au fost:
"-Εκ γυναικός τα χείρω." (Ek gynaikós tá cheírō)
"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (Kaí ek gynaikós tá kreíttō)

Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe Teodora.

Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o mănăstire de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima stareţă a acesteia. [4] Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. Teodor Studitul pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa călugărească. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata Mănăstire Studion care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).

Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume Cântarea Casianei, sung every Vinerea Mare (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din Joia Mare).

A se vedea şi

References

  1. Cunoscută şi drept Casiani, Casia, Icasia sau Eikasia.
  2. Touliatos, Grove online.
  3. Practica înfăţişării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul sau împăratul îşi desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.
  4. "Other Women's Voices"

Sursa

Alte surse