Cartea profetului Daniel: Diferență între versiuni
m |
m |
||
Linia 4: | Linia 4: | ||
Capitolele 1-6 sunt cronici istorice scrise la persoana a III-a și conțin exilarea lui Daniel în Babilon și ascensiunea acestuia în rang la curtea regelui alături de interpretarea viselor regilor babilonieni Nebucadneţar şi Belşaţar, care le revelează destinul. Urmează apoi o prezentare a influenţei lui Daniel şi este prezentat un complot împotriva vieţii acestuia. Secţiunea istorică se încheie cu salvarea miraculoasă a acestuia şi cu o notă scurtă despre faptul că el „a dus-o bine în timpul domniei lui Darius şi în timpul domniei lui Cirus, Persanul”. | Capitolele 1-6 sunt cronici istorice scrise la persoana a III-a și conțin exilarea lui Daniel în Babilon și ascensiunea acestuia în rang la curtea regelui alături de interpretarea viselor regilor babilonieni Nebucadneţar şi Belşaţar, care le revelează destinul. Urmează apoi o prezentare a influenţei lui Daniel şi este prezentat un complot împotriva vieţii acestuia. Secţiunea istorică se încheie cu salvarea miraculoasă a acestuia şi cu o notă scurtă despre faptul că el „a dus-o bine în timpul domniei lui Darius şi în timpul domniei lui Cirus, Persanul”. | ||
O particularitate deosebită a Cărții lui Daniel este scrierea acesteia în două limbi: ebraică și aramaică. Nu e de mirare că un om ca el, instruit la curtea regală, le cunoștea perfect pe amândouă și că, mai ales în condițiile exilului, folosea și o altă limbă pe lângă cea maternă. Or, pe capitole și versete, cartea lui Daniel se prezintă astfel: 1, 1 - 2, 4 a, în ebraică; 2, 4 b - 7, 28, în aramaică; 8, 1 - 12, 13, în ebraică. Rațiunea acestor schimbări le scapă filologilor; așadar, încă o inadvertență menită să intrige. | O particularitate deosebită a Cărții lui Daniel este scrierea acesteia în două limbi: ebraică și aramaică. Nu e de mirare că un om ca el, instruit la curtea regală, le cunoștea perfect pe amândouă și că, mai ales în condițiile exilului, folosea și o altă limbă pe lângă cea maternă. Or, pe capitole și versete, cartea lui Daniel se prezintă astfel: 1, 1 - 2, 4 a, în ebraică; 2, 4 b - 7, 28, în aramaică; 8, 1 - 12, 13, în ebraică. Rațiunea acestor schimbări le scapă filologilor; așadar, încă o inadvertență menită să intrige. | ||
+ | |||
+ | Față de textul inițial, trei narațiuni în plus au fost păstrate în versiunile din Septuaginta și din Theodotion, ele fiind considerate apocrife biblice de către creștinii protestanți și de către evrei și cărți deuterocanonice de către creștinii catolici și ortodocși. Aceste adăugiri la Cartea lui Daniel sunt [[Rugăciunea lui Azaria]] și [[Cântarea celor trei tineri]], istoriile [[Istoria Susanei|Suzanei]] și bătrânilor și a [[Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel|balaurului]] (a lui Bel și dragonului). | ||
==Conținutul teologic== | ==Conținutul teologic== | ||
Linia 16: | Linia 18: | ||
{{Citat|Faptul istoric devine adevăr arhetipal. Daniel își ocultează teologia în spatele unor necunoscute istorice, așa cum va face, la timpul Său, Însuși Iisus cu propria Sa Persoană de după înviere: în drumul spre Emaus, El face în așa fel încât cei doi ucenici să nu-L recunoască și li Se va descoperi în clipa când frânge pâinea: Hristos istoric devine Hristos euharistic, singurul Care va străbate, de acum, istoria. În mod conștient, Daniel propune o numărătoare imposibilă a timpului dintre el și eshaton, printr'o cifră aberantă, dar și printr'un punct de plecare absurd: un „Darius Medul“, rege inventat de profet. El prefigurează astfel adevărul că, în ciuda nerăbdării omului de a cunoaște această taină, ea este un apanaj exclusiv al lui Dumnezeu Tatăl (Mt 24, 36; Mc 13, 32). }} | {{Citat|Faptul istoric devine adevăr arhetipal. Daniel își ocultează teologia în spatele unor necunoscute istorice, așa cum va face, la timpul Său, Însuși Iisus cu propria Sa Persoană de după înviere: în drumul spre Emaus, El face în așa fel încât cei doi ucenici să nu-L recunoască și li Se va descoperi în clipa când frânge pâinea: Hristos istoric devine Hristos euharistic, singurul Care va străbate, de acum, istoria. În mod conștient, Daniel propune o numărătoare imposibilă a timpului dintre el și eshaton, printr'o cifră aberantă, dar și printr'un punct de plecare absurd: un „Darius Medul“, rege inventat de profet. El prefigurează astfel adevărul că, în ciuda nerăbdării omului de a cunoaște această taină, ea este un apanaj exclusiv al lui Dumnezeu Tatăl (Mt 24, 36; Mc 13, 32). }} | ||
{{Citat|Procedeul lui Daniel mai poate demonstra că Sfânta Scriptură nu ne-a fost dată în scopuri științifice, indiferent de natura lor; ea ne poate oferi și informații de acest fel, dar în subsidiar; revelația divină acoperă doar adevărurile fundamentale de credință, necesare omului pentru a-și dobândi mântuirea. Inspirația Duhului Sfânt asupra autorului sacru nu e un dicteu automat, ci o stare de grație care-i respectă personalitatea, caracterul, temperamentul, gradul de cultură, talentul literar și stilul propriu.}} | {{Citat|Procedeul lui Daniel mai poate demonstra că Sfânta Scriptură nu ne-a fost dată în scopuri științifice, indiferent de natura lor; ea ne poate oferi și informații de acest fel, dar în subsidiar; revelația divină acoperă doar adevărurile fundamentale de credință, necesare omului pentru a-și dobândi mântuirea. Inspirația Duhului Sfânt asupra autorului sacru nu e un dicteu automat, ci o stare de grație care-i respectă personalitatea, caracterul, temperamentul, gradul de cultură, talentul literar și stilul propriu.}} | ||
− | |||
− | |||
==Izvoare== | ==Izvoare== |
Versiunea de la data 25 aprilie 2019 13:50
Cartea lui Daniel (în ebraică דניאל) este o carte din Noul Testament. Cartea povestește cum Daniel, un iudeu exilat la curtea regelui Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.), conducătorul Babilonului, devine un mare oficial guvernamental și prezintă diverse profeții.
Conţinutul cărţii
Cartea profetului Daniel este cronica robiei babiloniene a poporului lui Israel, timp de 70 de ani (ca. 605--536 î.H.), pe malurile Eufratului, fiind singurq descriere a acelei perioade de robie întunecată. Capitolele 1-6 sunt cronici istorice scrise la persoana a III-a și conțin exilarea lui Daniel în Babilon și ascensiunea acestuia în rang la curtea regelui alături de interpretarea viselor regilor babilonieni Nebucadneţar şi Belşaţar, care le revelează destinul. Urmează apoi o prezentare a influenţei lui Daniel şi este prezentat un complot împotriva vieţii acestuia. Secţiunea istorică se încheie cu salvarea miraculoasă a acestuia şi cu o notă scurtă despre faptul că el „a dus-o bine în timpul domniei lui Darius şi în timpul domniei lui Cirus, Persanul”. O particularitate deosebită a Cărții lui Daniel este scrierea acesteia în două limbi: ebraică și aramaică. Nu e de mirare că un om ca el, instruit la curtea regală, le cunoștea perfect pe amândouă și că, mai ales în condițiile exilului, folosea și o altă limbă pe lângă cea maternă. Or, pe capitole și versete, cartea lui Daniel se prezintă astfel: 1, 1 - 2, 4 a, în ebraică; 2, 4 b - 7, 28, în aramaică; 8, 1 - 12, 13, în ebraică. Rațiunea acestor schimbări le scapă filologilor; așadar, încă o inadvertență menită să intrige.
Față de textul inițial, trei narațiuni în plus au fost păstrate în versiunile din Septuaginta și din Theodotion, ele fiind considerate apocrife biblice de către creștinii protestanți și de către evrei și cărți deuterocanonice de către creștinii catolici și ortodocși. Aceste adăugiri la Cartea lui Daniel sunt Rugăciunea lui Azaria și Cântarea celor trei tineri, istoriile Suzanei și bătrânilor și a balaurului (a lui Bel și dragonului).
Conținutul teologic
Cartea lui Daniel este pentru Vechiul Testament ceea ce este Apocalipsa pentru Noul Testament, atât profetic cât și apocaliptic. Nouă din cele 12 capitole ale cărţii prezintă profeții ale lui Daniel, adresate atât poporului Său cât şi neamurilor lumii prezicând evenimente curente și viitoare. Daniel proiectează istoria și prin mijlocirea unor numere profetice. Dacă însă Ieremia (pe care Daniel îl citise) s-a dovedit a fi foarte aproape de adevăr, prezicând captivitatea babilonică a celor șaptezeci de ani (Ir 25, 11), Daniel profețește timpuri apocaliptice folosindu-se numere simbolice, dificil de interpretat chiar și în zilele noastre.
Scriind despre Cartea lui Daniel Mitropolitul Bartolomeu (Anania) spune:
Izvoare
https://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_(carte) Cartea lui Daniel