5.288 de modificări
Modificări
→Rezumat
Samuel îl unge pe [[Saul]] împărat, "''tânăr şi frumos, mai frumos decât oricare dintre copiii lui Israel''", care îi "''întrecea pe toţi în înălţime de la umăr în sus''" şi care a domnit doi ani peste Israel. El a repurtat unele victorii contra filistenilor, amaleciţilor, moabiţilor, edomiţilor, dar a şi păcătuit împotriva Domnului prin aducerea unei jertfe în locul lui Samuel, care întârzia să apară înaintea unei lupte, precum şi prin cruţarea lui Agag, împăratul amaleciţilor, şi a celei mai bune părţi din pradă, de teama poporului, în pofida poruncii Domnului de a nimici cu totul pe amaleciţi. Aceştia trebuiau pedepsiţi prin ştergerea pomenirii lor de sub ceruri, pentru că au astupaseră ieşirea israeliţilor din Egipt, aruncându-se asupra poporului lui Israel ,,pe dinapoi, asupra tuturor celor care se târau la coadă’’, când Israelul era ,,obosit şi sleit de puteri’’ I Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=66&cap=15 15,2-33], [[Deuteronom]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=17&cap=25#17-19 25,17-19]. <br />
Deşi Saul îşi recunoaşte păcatul şi se căieşte, Samuel îi spune că Domnul îl leapădă ca împărat, pentru că şi el a lepădat cuvântul Domnului, şi că va da domnia lui unuia mai bun ca el, căci ,,tăria lui Israel nu minte (Saul minţise că păstrase dobitoacele pentru jertfe) şi nu se căieşte, căci nu este om să-i pară rău”. Şi Domnul îi trimite un duh rău să-l muncească. <br />
Samuel îl unge împărat al lui Israel pe fiul lui Isai, [[David]], un păstor [[sărăcia|sărac]], cu părul bălai şi chipeş. Acesta este chemat la curtea lui Saul pentru a-i cânta din harfă, ajutându-l să fie uşurat prin îndepărtarea temporară a duhului celui rău trimis peste el. Lui Saul îi place acest tânăr cântăreţ care vorbea bine şi, pentru că era şi un războinic, om ,,tare şi voinic’’, îl face purtătorul lui de arme. <br />
Când Goliat, un filistean uriaş care ocăreşte pe Israel şi pe Dumnezeul lor şi care-i provoacă să tranşeze lupta trimiţând un războinic să lupte cu el, David, motivat şi de marea recompensă, se prezintă la Saul, şi, spunându-i că el obişnuia să omoare leii şi urşii care-i atacau oile, cere să fie lăsat să lupte. Saul acceptă şi David îl doboară pe uriaşul filistean trăgându-i cu praştia în frunte şi apoi îl ucide. <br />
Saul îl pune pe David mai mare peste oştile sale, dar, speriat de popularitatea pe care o căpătase acesta (vizibilă şi din cântarea de biruinţă a femeilor) începe să-l privească cu ochi răi, îl îndepărtează de la curte şi îl lasă conducător doar peste o mie de oameni. Temându-se tot mai mult de faima lui David, care îl făcuse chiar pe fiul său, Ionatan, să se împrietenească la cataramă cu el, Saul încearcă de câteva ori să-l omoare personal, apoi prin şiretlic, şi văzând că nu reuşeşte, porneşte o lungă prigoană după acesta. David scapă mereu şi evită să-l omoare pe cel care era încă unsul Domnului.
