Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 3 martie 2014 17:34, autor: Inistea (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Sfântul Andrei Criteanul

Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (sau Cretanul) este un canon de pocăință, adică un lung imn liturgic (peste 250 stihiri), alcătuit din 9 cântări bogate, compuse, la rândul lor, din stihiri scurte de pocăinţă, compus în secolul al VII-lea care este cântat în timpul Postului Mare.

Structură și compoziție

Canonul cel Mare este format din patru părți, fiecare împărțită în nouă ode ca orice canon obișnuit. Totuși, sunt mici diferențe între odele celor două compoziții. În acest Canon sunt multe tropare. La refrenul Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă (care aminteşte de rugăciunea vameşului din prima duminică a perioadei Triodului) se face o metanie completă. În plus, unele ode au refrenuri adiționale și tropare ale autorului canonului, Sfântul Andrei din Creta, sau ale Sfintei Maria Egipteanca, unul din cele mai mari modele de pocăință din istoria creștină.

Sfinții Zosima și Maria Egipteanca

La Canonul iniţial al Sfântului Andrei Criteanul, mai precis la cântările a 3-a, a 4-a, a 8-a şi a 9-a, au fost adăugate de timpuriu câteva canoane mai mici, formate din trei cântări (trei ode), compuse de imnografii "Teodor" şi "Iosif", adică Sfântul Teodor Studitul († 826) şi Iosif de Sicilia († 886).

În secolele XI-XII, un canon de două stihiri pentru o cântare a fost adăugat în cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, din vremea în care duminică a V-a din Postul Sfintelor Paşti a fost închinata pomenirii Sfintei Maria Egipteanca. Apoi a fost adăugată la sfârşitul fiecărei cântări o stihiră de cerere către Sfântul Andrei Criteanul însuşi. După sinaxar se cântă sau recita 16 stihiri, toate intercalate între Fericiri.

Slujire

Canonul cel Mare se slujește în prima săptămână a Postului Mare. La Pavecernița Mare de luni, marți, miercuri și joi, se citește câte o parte din Canon după Doxologia Mică (în practica greacă) sau după Psalmul 69 (în practica rusă). În miercurea din săptămâna a cincea a Postului Mare, Viața Sfintei Maria Egipteanca este citită împreună cu întreg Canonul cel Mare la Utrenie. Această practică a fost introdusă încă din timpul vieții Sfântului Andrei, care este, de asemenea, și autorul hagiografiei Sfintei Maria Egipteanca.

Acest canon al Sfântului Andrei Criteanul se cântă pe glasul al 6-lea, care este mai trist. Irmosul se cântă de două ori, la începutul şi la sfârşitul cântării. Rugăciunea "Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!" este însoţită de metanie mică şi de semnul sfintei cruci.

Conținut

O trăsătură distinctivă de bază a Canonului cel Mare este utilizarea deosebit de frecventă a imaginilor și subiectelor din Vechiul și Noul Testament. Pe măsură ce Canonul merge înainte, comunitatea întâlnește multe exemple de păcate și pocăință. Sfânta Scriptură (și astfel Canonul) vorbește despre unele persoane pozitiv și despre altele negativ — se așteaptă ca penitenții să imite exemplele pozitive de sfințenie și pocăință și să evite exemplele negative de păcat, natură căzută și mândrie. Cu toate acestea, unul din cele mai notabile aspecte ale Canonului este că portretizează figurile biblice într-o formă foarte personală pentru fiecare penitent: Canonul este scris în așa manieră că fiecare credincios se poate identifica singur cu multe personaje și evenimente din Biblie.

Referințe

Legături externe