Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Canonarhul (ngr. ϰανονάρχης, kanonárhis) este un monah însărcinat cu orânduirea slujbei la strană în mănăstirile și catedralele ortodoxe de tradiție bizantină.

Slujirea sa era folosită mai ales în vremurile în care cântatul antifonal era obișnuit, dar a ieșit, în general, din uz în epoca modernă. Canonarhul se asigură că citeții cântă din textele corecte și folosesc tonurile potrivite în timpul slujbelor bisericești. Canonarhul păstrează ordinea canonică în slujbele liturgice prin utilizarea corectă a Tipicului.

Canonarhul este de rang mai înalt decât citețul, dar de rang mai mic decât un diacon, fiind la același nivel cu un subdiacon. În unele uzanțe ale ritului vechi, un subdiacon este și canonarh. Canonarhulul este tuns întru monahism. În vremuri mai recente, multe dintre îndatoririle canonarhului au fost asumate de către diaconi.

Canonarhul era de obicei membru al unuia dintre corurile antifonale. Înainte de a-și începe îndatoririle, el intră în altar pentru a primi o binecuvântare și pentru a se îmbrăca cu stiharul. Apoi, părăsește altarul și își ia locul în mijlocul bisericii, stând sub boltă sau candelabru, sau înaintea ușilor împărătești. De asemenea, Canonarhul citește și versetele din Prochimen, Aleluia și textele conexe.

Despre canonarh

Tipicul cel mare al Sfântului Sava cel Sfințit, capitolul 29: „Despre Canonarh”

Se cuvine a ști că este datoria canonarhului, după ce face închinăciune, să zică din carte, să aștepte sfârșitul Stihirii și de abia atunci să facă închinăciune odată cu frații. Și la cealalată strana mergând și acolo face de asemenea la fel. La sfârșitul Stihului: „Că s-a întărit mila Lui peste noi”, se adună amândouă stranele la mijlocul bisericii, mergând toți odată. Și împreunându-se amândouă stranele după obicei de o parte și de alta și canonarhul stând în mijlocul lor face către toți închinăciune cu evlavie. De asemeni fac și amândouă stranele odată închinăciune cu bunăcuviință fără ca să-și plece genunchii și ridicând apoi glasul mai sus și cântând: „Că s-a întărit mila Lui peste noi... Slavă... Și acum... a Născătoarei Învierii”, după glasul Stihirii din Minei. Iar la sfârșit iarăși toți frații împreună cu canonarhul făcând închinăciune unii către alții la locurile care sunt.

Apoi același canonarh zice: Aliluia cu capul descoperit și dator este a aștepta până când se va sfârși Prochimenul și Aliluia. Și apoi se închină după obicei și se întoarce la locul lui. De asemeni și la Stihoavnă se cuvine ca toți să iasă în mijloc și făcând o închinăciune toți odată cantă Stihirile Stihoavnei și canonarhul este dator să încetinească ca și prima dată. Și sfârșindu-se Stihirea Născătoarei, face închinăciune și merge la locul său. Și lui i se cuvine să aibă capul acoperit când canonarhisește, dar mai ales când stă în mijlocul bisericii pentru bună cucernicie.

Legături externe