Calinic Miclescu
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | București |
Titlul | Mitropolit primat al României |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1875-1886 |
Predecesor | Nifon Rusailă |
Succesor | Iosif Gheorghian |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Mitropolit al Moldovei (1865-1875) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | 16 aprilie 1822 |
Locul nașterii | Suceava |
Data morții | 14 august 1886 |
Locul morții | București |
Viața
Constantin Miclescu s-a născut la 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Unul dintre unchii săi era Sofronie Miclescu, cel care a devenit mitropolit al Moldovei între anii 1851–1860.
Călugărit la Huşi (18 iun. 1842), sub numele Calinic, de către unchiul său, Sofronie, viitorul mitropolit al Moldovei, hirotonit ierodiacon (23 apr. 1843), ieromonah (31 nov. 1848), hirotesit apoi protosinghel şi arhimandritş la 2 febr. 1855 hirotonit arhiereu titular cu titlul “Hariupoleos"
S-a călugărit la Huși, pe 18 iunie 1842, primind numele monahal Calinic. Apoi a fost hirotonit ierodiacon (la 23 aprilie 1843) și ieromonah (la 31 noiembrie 1848), mai târziu fiind hirotesit protosinghel și arhimandrit. Între anii 1851 - 1958 a fost egumen al Mănăstirii Slatina (din actualul județ Suceava). Printre altele, el a înființat în satul Mălini, din vecinătatea mănăstirii, o școală pentru copiii țăranilor de acolo.
Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al clerului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele.
Note
Bibliografie
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Sofronie Miclescu |
Mitropolit al Moldovei 1865-1875 |
Urmat de: Iosif Naniescu |
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Nifon Rusailă |
Mitropolit al Ungro-Vlahiei 1875-1886 |
Urmat de: Iosif Gheorghian |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei