Calinic Miclescu: Diferență între versiuni
(→Viața) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | |||
{{Cutie Biografie Episcopi | {{Cutie Biografie Episcopi | ||
| Nume = IPS Calinic Miclescu | | Nume = IPS Calinic Miclescu | ||
Linia 30: | Linia 29: | ||
Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al [[cler]]ului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele. | Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al [[cler]]ului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele. | ||
− | + | În 1865 a fost ales [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]], decretul domnesc de confirmare datând din 10 mai 1865. | |
− | + | ||
+ | După decesul mitropolitului [[Nifon Rusailă]], a fost ales [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] și, implicit, [[Primat|Mitropolit primat]] al României (31 mai 1875). În perioada în care a păstorit această mitropolie, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București (1881), s-a înființat Tipografia Cărților Bisericeşti (1882), s-a sfințit pentru prima oară în România [[Mir|Sfântul Mir]] (1882), iar în 1885 a fost recunoscută [[autocefalia]] [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. | ||
+ | |||
+ | Calinic Miclescu a trecut la cele veșnice pe data de [[14 august]] 1886. | ||
==Bibliografie== | ==Bibliografie== |
Versiunea de la data 26 iunie 2019 03:56
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | București |
Titlul | Mitropolit primat al României |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1875-1886 |
Predecesor | Nifon Rusailă |
Succesor | Iosif Gheorghian |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Mitropolit al Moldovei (1865-1875) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | 16 aprilie 1822 |
Locul nașterii | Suceava |
Data morții | 14 august 1886 |
Locul morții | București |
Viața
Constantin Miclescu s-a născut la 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Unul dintre unchii săi era Sofronie Miclescu, cel care a devenit mitropolit al Moldovei între anii 1851–1860.
Călugărit la Huşi (18 iun. 1842), sub numele Calinic, de către unchiul său, Sofronie, viitorul mitropolit al Moldovei, hirotonit ierodiacon (23 apr. 1843), ieromonah (31 nov. 1848), hirotesit apoi protosinghel şi arhimandritş la 2 febr. 1855 hirotonit arhiereu titular cu titlul “Hariupoleos"
S-a călugărit la Huși, pe 18 iunie 1842, primind numele monahal Calinic. Apoi a fost hirotonit ierodiacon (la 23 aprilie 1843) și ieromonah (la 31 noiembrie 1848), mai târziu fiind hirotesit protosinghel și arhimandrit. Între anii 1851 - 1958 a fost egumen al Mănăstirii Slatina (din actualul județ Suceava). Printre altele, el a înființat în satul Mălini, din vecinătatea mănăstirii, o școală pentru copiii țăranilor de acolo.
Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al clerului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele.
În 1865 a fost ales Mitropolit al Moldovei, decretul domnesc de confirmare datând din 10 mai 1865.
După decesul mitropolitului Nifon Rusailă, a fost ales Mitropolit al Ungro-Vlahiei și, implicit, Mitropolit primat al României (31 mai 1875). În perioada în care a păstorit această mitropolie, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București (1881), s-a înființat Tipografia Cărților Bisericeşti (1882), s-a sfințit pentru prima oară în România Sfântul Mir (1882), iar în 1885 a fost recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
Calinic Miclescu a trecut la cele veșnice pe data de 14 august 1886.
Bibliografie
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Sofronie Miclescu |
Mitropolit al Moldovei 1865-1875 |
Urmat de: Iosif Naniescu |
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Nifon Rusailă |
Mitropolit al Ungro-Vlahiei 1875-1886 |
Urmat de: Iosif Gheorghian |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români